Intrarea în biserică a Maicii Domnului se sărbătoreşte în ziua de 21 noiembrie.
De asemenea, această zi este una dintre zilele cu dezlegare la pește din post.
Până pe 21 noiembrie, și în perioada 20-24 decembrie, postul este mai aspru.
Maica Domnului a fost adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de 3 ani, potrivit făgăduinţei Sfinţilor şi Drepţilor săi Părinţi, Ioachim şi Ana, ca să dea în dar lui Dumnezeu pe cea născută.
Acolo a trăit ca fecioară în Templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif.
Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi.
Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naște pe Iisus, Fiul Domnului.
Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria a părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.
Conform tradiției, de Crăciun și de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, se deschid cerurile.
În această zi, oamenii pot înțelege graiul animalelor și se roagă pentru împlinirea celor mai mari dorințe.
Fetele care vor să-și afle ursitul, merg cu o lumânare albă în mână la fântâna din sat.
Fiecare fată aprinde lumânarea aflată pe marginea fântânii, atunci când cântă cocoșul, după care privește în fântână.
Dacă fata împlinește ritualul, aceasta poate vedea pe luciul apei chipul ursitului ei.
Credincioșii duc la biserică pentru a fi sfințite bucate de post și preparate din pește, pe care le împart copiilor și celor săraci.
Se fac pomeniri la biserică pentru cei care au murit în condiții suspecte, cum ar fi înecați sau fără lumânare.
Se împart pachete în memoria acestora, care conțin pește, fructe, lumânări.
În nordul țării se împart plăcinte cu dovleac și câte o lumânare albă, pentru cei care au murit fără lumină.
Tradiția spune că dincolo de hotarul vieții, lumânarea albă nu se stinge niciodată.
