Clujul a fost, timp de două zile, în 13 și 14 noiembrie2024, gazda celor mai importanți actori din Energie și Tehnologia Informației, la cea de-a doua ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie.
Dezbaterile Forumului au scos în evidență provocările și faptul că securitatea cibernetică a devenit o prioritate pentru companii și instituții în era digitală și, mai ales, pentru societățile din sectoarele strategice, precum este cel energetic.
Reprezentanți ai unor instituții importante naționale și internaționale – Guvern, Parlament, ANRE –, reprezentanți ai unor companii locale și multinaționale, specialiști, analiști, reprezentanți ai universităților și asociațiilor de profil, jurnaliști au participat activ la un eveniment de anvergură, cu o tematică de actualitate și maxim interes.
„Ministerul Energiei și-a asumat crearea primului Centru Sectorial de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CRISCE, care va include specialiști care vor lucra în ture, oameni foarte bine plătiți și care vor avea ca misiune să apere întreg sectorul energetic românesc de atacurile cibernetice.
Suntem deja în avizare interministerială cu acest proiect de Ordonanță de Urgență și sunt convins că, în perioada imediat următoare, putem să-l adoptăm și (…) să ne asigurăm că sectorul energetic românesc este unul protejat în fața oricăror amenințări inclusiv cele de securitate cibernetică”, a transmis Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a subliniat în deschiderea Forumului că „securitatea cibernetică nu mai este o chestiune opțională, este deja o necesitate, cu atât mai mult în domeniul energetic”.
„Acest eveniment este un forum de bune practici, pe de o parte, dar și de idei inovatoare pentru ceea ce înseamnă soluțiile pentru viitor.
În egală măsură, ceea ce am putut constata eu este că această chestiune de securitate cibernetică nu mai este doar o competență a IT-iștilor.
Securitatea cibernetică, evident, are ca nucleu central componenta de IT, dar ea trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă, concretă și, mai ales, inclusă in faza de concepere a infrastructurilor pe care le creăm”.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin reglementările pe care le face, ține cont de siguranța cibernetică a sistemului energetic din România, iar dialogul cu operatorii este unul deschis și va fi în continuare, a afirmat Mircea Man, vicepreședinte ANRE.
„Obiectivul ANRE este de a crea un sistem energetic solid, un sistem energetic accesibil pentru toți actorii implicați în siguranța energetică.
Și sigur că punem pe primul plan posibilitatea beneficiarilor de a plăti și prețurile să fie accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali”, a punctat Mircea Man.
Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a precizat că „nu putem să așteptăm să vină banii de la UE.
Totul are costuri.
Dacă ANRE recunoaște aceste costuri, se vor reflecta în prețurile plătite de cetățeni.
Va trebui găsit un echilibru.
Vor fi costuri mai mari în rețele sau în securitate cibernetică? Experții ANRE vor trebui să gândească o soluție, astfel încât să ținem prețul la un nivel corect, echitabil, pe care cetățenii să le suporte și companiile să nu intre în faliment”.
Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a arătat la rândul său că „securitatea cibernetică are un cost ridicat, un cost major.
Iarăşi, să nu avem pretenţia de la companii, care sunt orientate spre profit, pentru că, până la urmă, sunt companii economice, aşa, de dragul securităţii cibernetice, să investească în securitatea cibernetică”.
În deschiderea celei de-a doua zile de dezbateri, Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a recomandat „să investim în energie regenerabilă și rețele inteligente pentru o reziliență cibernetică de impact în regiune”.
„Investițiile în energia regenerabilă, parteneriatele public-private și dezvoltarea economiei pot contribui la creșterea securității cibernetice în energie.
Iar finanțarea nerambursabilă contribuie semnificativ la securitatea și creșterea eficienței energetice”, a subliniat Ovidiu Cîmpean.
„Într-o lume în care infrastructurile critice devin ținte pentru atacuri cibernetice, protejarea acestora este nu doar o obligație legală, ci și o responsabilitate față de comunitățile și economiile pe care le deservim.
Securitatea cibernetică este un subiect care ne privește pe toți, iar, în sectorul energetic, impactul unui atac cibernetic poate fi devastator.
De aceea, este esențial să fim cu un pas înaintea provocărilor și să ne întărim capacitatea de a răspunde eficient la amenințări”, a declarat Alexandru Chiriță, CEO Electrica.
El a apreciat că, spre deosebire de anul trecut, s-au făcut progrese: „Anul trecut eram la nivel de discuții; anul acesta suntem într-un pas intermediar, de implementare efectivă a acestor procese”.
Mihaela Rodica Suciu, director general DEER, a arătat că, „trebuie să fim pregătiți, în permanență, pentru eventualitatea unor atacuri cibernetice, să avem pe masă soluții inovatoare și exemple de bune practici, care să conducă la o securitate, respectiv sănătate cibernetică a business-ului nostru.
Prin organizarea acestui forum, DEER a lansat invitația la o abordare și acțiune proactivă în materie de securitate cibernetică, la un demers și un efort comun al companiilor din domeniul energetic pentru asigurarea securității infrastructurii și a sistemelor informatice”.
„Potrivit Comisiei Europene, este nevoie de investiții în rețele de 584 de miliarde de euro, din care 75% trebuie să meargă în digitalizare și în prevenția atacurilor cibernetice.
Noi avem mare nevoie de investiții și modernizări de rețele, de creștere de capacități.
Dacă 75% investim în digitalizare și protecție, restul de 25% nu ne ajunge pentru rețele.
Așa că acționarii trebuie să se gândească bine și să ne ajute să investim mai mult.
Este nevoie de o gândire pe termen mediu și lung, pentru că, într-adevăr, presiunea pe utilizatorul final, care se manifestă prin tarife, la un moment va fi foarte mare.
Trebuie să găsim soluții și aici vreau să mă refer la soluțiile pe care le-am găsit noi, echipa DEER: accesarea de bani europeni.
Pe Fondul pentru Modernizare am depășit trei miliarde de lei.
Mai avem proiecte de încă două miliarde, dar avem nevoie de fonduri, avem nevoie să se suplimenteze Fondul pentru Modernizare, ca să nu creăm presiune mare pe tarifele de distribuție”, a concluzionat directorul general al DEER, Mihaela Suciu.
Cea de-a treia ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, care va avea loc tot la Cluj-Napoca, în luna noiembrie 2025.
