Andreea Soare Sursă foto: MBDA Marcând o nouă fază în cooperarea europeană în domeniul apărării, Comisia Europeană a anunţat primele proiecte finanţate de UE care sprijină achiziţia de produse esenţiale în domeniul apărării, în trei domenii: achiziţia de sisteme antiaeriene şi antirachetă, achiziţia de blindate şi de muniţie.
România va beneficia şi ea de aceste achiziţii în comun, mai precis de rachetele franceze Mistral.
Proiectul susţine achiziţia în comun a sistemelor cu rază scurtă de acţiune de către nouă state membre (Franţa, Belgia, Cipru, Estonia, Spania, Ungaria, România, Slovenia şi Danemarca).
Vezi mai multe articole din categoria externe Rachetele Mistral vin în mai multe versiuni: Atlas RC, un sistem de apărare aeriană controlat de la distanţă şi instalat pe un vehicul (poate fi vorba de vehicule tip Sherpa sau URO VATMAC ST5, PANDUR, BOXER sau STRYKER), SIMBAD-RC, un sistem de apărare aeriană integrat pe nave, ATAM, sistem aer-aer pentru elicoptere, MANPAD, un sistem de lansare portabil, care presupune dislocarea rachetelor Mistral 3 de tip „trage şi uită” la nivel terestru, pe vehicule sau pe nave.
Rachetele Mistral 3 sunt rachete care pot fi folosite în mai multe domenii şi pe mai multe platforme, având o rată de succes, demonstrată pe câmpul de luptă, de 96%.
Au rază de acţiune scurtă (6,5 km) şi transportă explozibil de 3 kg.
Racheta are o durată de viaţă, fără mentenanţă, de 20 de ani.
Rachetele Mistral 3 sunt ghidate prin infraroşu, pot fi folosite atât ziua, cât şi noaptea, şi în diverse condiţii meteorologice.
Au un cap de ghidare cu infraroşu şi pot exploda atât la impact, cât şi la proximitate (bilele de tungsten se răspândesc pe suprafaţa din apropierea ţintei, când racheta simte că nu o poate lovi direct, şi produc pagube uriaşe).
România are şi un program de înzestrare cu rachete SHORAD-VSHORAD pentru care atât aceste rachete Mistral, cât şi VL Mica, un alt tip de rachete produse tot de MBDA, s-ar fi încadrat în cerinţele MApN.
Nu se ştie câte rachete Mistral va primi România prin această achiziţie.
Important la aceste rachete este varietatea ameninţărilor împotriva cărora pot fi folosite, pentru că pot viza atât aeronave de mari dimensiuni, cât şi drone tactice, drone de mici dimensiuni, elicoptere, aeronave de luptă, aeronave de ultimă generaţie, nave sau chiar rachete supersonice sau subsonice de croazieră.
Acestea pot fi instalate direct la sol, pe o platformă sau pe nave şi pot fi folosite şi în versiune MANPAD.
Sunt destul de uşor de manevrat, după cum susţin reprezentanţii companiei, instrucţia forţelor putând dura între câteva săptămâni şi 2-3 luni.
Eficienţa rachetelor a putut fi văzută, de altfel, în Ucraina, atât Franţa, cât şi Norvegia trimiţând astfel de sisteme ucrainenilor pentru a lupta împotriva forţelor invadatoare ruseşti.
Pe lângă proiectul Mistral, UE mai finanţează şi proiectul JAMIE, care susţine achiziţia de sisteme IRIS T SLM de către şase state (Germania, Slovenia, Bulgaria, Austria, Estonia şi Letonia).
De asemenea, achiziţia de vehicule CAVS va fi făcută de patru state membre, iar cea de muniţie (mai multe tipuri de muniţie de 155 de mm) de către şase state (pentru CPoA 155 mm) şi patru state (HE 155 mm).
