Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă, Josep Borrell, a confirmat că UE pregăteşte un nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.
„Da, suntem la cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi trebuie să consolidăm măsurile împotriva evadării acestor sancţiuni”, a spus Borrell la o conferinţă de presă de la Kiev.
„Trebuie să să folosească sancţiuni pentru a izola capacitatea industrială a Rusiei.
Componentele pe care trebuie să le importe din restul lumii nu ar trebui să ajungă în Rusia”, a mai spus spaniolul.
Vezi mai multe articole din categoria externe Guvernul ucrainean organizează o întâlnire între preşedintele Volodimir Zelenski şi preşedintele ales al SUA, Donald Trump.
Acest lucru a fost făcut cunoscut de ministrul de externe Andrii Sibiha, care a vorbit de la Kiev într-o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei UE Josep Borrell.
„Dialogul dintre Trump şi Zelenski a fost deja stabilit – a spus Sibiha cu privire la apelul telefonic de miercuri la care a participat şi miliardarul Elon Musk – suntem deschişi către o cooperare ulterioară”.
Trump şi Zelenski s-au întâlnit ultima dată la New York la sfârşitul lunii septembrie, când liderul ucrainean a călătorit în Statele Unite pentru a-şi prezenta „planul de victorie”.
Moscova lucrează la un plan de fuziune a celor mai mari companii petroliere ale sale într-o singură structură naţională, o mişcare care ar gândită de preşedintele Vladimir Putin.
Wall Street Journal scrie acest lucru într-o ştire exclusivă în care explică faptul că Rosneft Oil ar absorbi producătorul de stat Gazprom Neft, o subsidiară a exportatorului de gaze naturale Gazprom, şi Lukoil.
Compania rezultată ar fi al doilea cel mai mare producător de ţiţei din lume, după Saudi Aramco, cu o capacitate de pompare de aproape trei ori mai mare decât Exxon Mobil, cel mai mare producător american.
Discuţiile, care au avut loc în ultimele luni, pot duce sau nu la un acord – continuă ziarul – explicând că printre obstacole se numără şi opoziţia unor directori ai Rosneft şi Lukoil, fondurile pentru a plăti acţionarii Lukoil.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că nu era la curent cu scenariul, în timp ce un purtător de cuvânt al lui Rosneft a spus că informaţia furnizată de Wall Street Journal este falsă.
Un purtător de cuvânt al Lukoil a spus că nici compania, nici acţionarii săi nu sunt în proces de negociere a unei fuziuni „cu oricare dintre părţi, deoarece acest lucru nu ar fi în interesul companiei”.
Donald Trump se aşteaptă ca Zelenski să aibă „o viziune realistă pentru pace” în Ucraina.
Un consilier al preşedintelui ales american, Bryan Lanza, a declarat pentru BBC că următoarea administraţie se va concentra mai degrabă pe obiectivul realizării păcii în Ucraina decât pe punerea Kievului în situaţia de a recâştiga teritoriile cucerite de Rusia.
„Şi – a avertizat Lanza – dacă preşedintele Zelenski vine la masă spunând că nu putem avea pace decât recuperând Crimeea, va demonstra că nu vorbeşte serios.
Crimeea a dispărut”.
Recucerirea peninsulei, a subliniat consilierul care a lucrat cu Trump din 2016, este un obiectiv nerealist şi mai presus de toate „nu este un obiectiv al Statelor Unite”.
„Dacă aceasta este prioritatea ta, să recuperezi Crimeea şi ca soldaţii americani să lupte pentru a recupera Crimeea, poţi să o faci singur”, a avertizat Lanza.
„Ceea ce vom spune Ucrainei este: ştii ce vezi? Ce vedeţi ca o viziune realistă pentru pace.
Nu este o viziune a victoriei, ci o viziune a păcii.
Şi să începem să vorbim sincer”, a conchis el.
Pentagonul va trimite 500 de rachete interceptoare în Ucraina pentru sistemele de apărare aeriană cu rază medie de acţiune Nasams şi Patriot: scrie Wall Street Journal (WSJ), citând o sursă a administraţiei Biden, după cum a raportat presa ucraineană.
Potrivit ziarului, Statele Unite vor să trimită arme la Kiev, înainte ca preşedintele ales Donald Trump să preia mandatul.
Rachetele sunt de aşteptat să sosească în curând, iar acest lucru ar trebui să satisfacă nevoia de a întări apărarea antiaeriană a Ucrainei până la sfârşitul acestui an.
Rusia a afirmat, sâmbătă, că a doborât 50 de drone ucrainene în şapte regiuni ruseşti în cursul nopţii.
Afirmaţia vine în contextul în care, în ultimele luni, Ucraina şi-a intensificat eforturile de a lovi Rusia, vizând depozite de arme, aerodromuri şi rafinării de petrol pentru a slăbi capacităţile de luptă ale Rusiei.
Ministerul rus al Apărării a susţinut că a zădărnicit „încercarea” Kievului de a ţinti cu drone instalaţii în regiunile Briansk, Kursk, Novgorod, Smolensk, Tula, Oryol şi Tver.
În noaptea dintre vineri şi sâmbătă, trupele ruseşti au lansat un atac masiv cu drone asupra oraşului Odesa şi a suburbiilor, soldat cu un mort şi 13 răniţi, inclusiv doi copii de patru şi 16 ani, a anunţat Procuratura din regiunea Odesa.
Rusia a lansat în total 51 de drone Shahed şi alte drone de tip nespecificat asupra Ucrainei, iar Odesa a fost „epicentrul” loviturilor.
Opt persoane au fost rănite în urma atacurilor ruseşti de vineri asupra a 12 localităţi din regiunea Sumî, informează administraţia militară regională, potrivit The Kyiv Independent.
Atacurile ruseşti asupra regiunii Sumî au devenit din ce în ce mai aprige.
Există temeri că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă asupra regiunii în lunile următoare.
Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a sosit sâmbătă la Kiev, marcând a cincea sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse.
Bloggeri militari au raportat vineri că forţele ruse se apropie de capturarea unui oraş important de pe frontul de est din Ucraina, ca parte a campaniei lui Putin pentru a cuceri întreaga regiune Donbas, relatează Reuters.
Bloggeri de ambele părţi au raportat că forţele ruse au intrat în satul Sontsivka şi avansează dinspre nord-vest spre oraşul Kurakhove.
Autorităţile ucrainene nu au confirmat dacă satul a căzut în mâinile ruşilor, însă au menţionat că luptele pe frontul de est au fost mai intense în jurul oraşului Kurakhove şi Pokrovsk, un important centru logistic la nord-vest.
„Direcţia Kurakhove şi direcţia Pokrovsk sunt cele mai dificile în acest moment”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său video nocturn.
Statul Major al Ucrainei nu a menţionat satul, afirmând că forţele ucrainene au respins 18 din cele 32 de atacuri ruseşti de lângă Kurakhove şi 19 atacuri de lângă Pokrovsk.
Forţele aeriene ucrainene au transmis că ruşii au lansat 51 de drone de atac către Ucraina din oraşele ruseşti Primorsko-Akhtarsk şi Oryol.
Apărarea aeriană ucraineană a confirmat doborârea a 32 de drone ruseşti în cursul nopţii.
Alte 18 drone au dispărut de pe radar în diferite regiuni din Ucraina.
Armata a precizat că regiunea Odesa a fost principala ţintă a atacului.
Dronele au fost distruse în regiunile Odesa, Nikolaev, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Doneţk, Sumî, Harkov, Poltava, Vinniţa, Cherkasi şi Ternopil.
Vladimir Putin a vorbit zilele trecute despre „o nouă ordine mondială” care prevede un sistem de securitate fără blocuri de securitate sau alianţe.
Potrivit conceptului propus de Putin, „noua ordine mondială” ar trebui să se bazeze pe deschiderea statelor pentru cooperare, absenţa doctrinelor universale, luarea în considerare a intereselor tuturor ţărilor în procesul decizional global, respingerea alianţelor defensive, dreptatea pentru toţi şi egalitatea suverană, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Analiştii susţin că astfel de declaraţii ale lui Putin contrazic acţiunile Kremlinului.
Rusia poartă un război împotriva Ucrainei, destabilizează situaţia din Moldova şi Georgia şi cooperează activ cu regimuri anti-occidentale, inclusiv Coreea de Nord, China şi Iran.
ISW scrie că Putin urmăreşte probabil să folosească această retorică pentru a distrage atenţia de la eforturile foarte reale ale Rusiei de a submina guvernele pro-occidentale şi de a-şi exercita influenţa la nivel internaţional, precum şi de a promova extinderea BRICS şi aşa-numita „nouă arhitectură de securitate eurasiatică” pe care Kremlinul a creat-o pentru a se opune NATO.
