O analiză privind parcursul electoral al candidaţilor la alegerile parlamentare relevă că 71% dintre candidaţi sunt la primul scrutin, 22,04%, dintre candidaţi sunt seniori din partide, iar 6,39% sunt traseişti.
Candidat nou, în sensul acestei analize, este acel candidat care nu a participat la alegerile parlamentare după 2016.
Candidații care au participat înainte de 2016 nu sunt incluși în această analiză, deși este posibil să fi participat la alte alegeri.
Numărul de candidați la primul scrutin parlamentar pentru partidele analizate și după 2016 este considerabil (71%).
Această categorie este urmată de categoria candidaților la a doua (14.
50 + 4.
85 = 19.
35%) și la a treia (9.
32%) candidatură.
„O primă concluzie ar fi că majoritatea covârșitoare a listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar (ținând cont de dificultățile metodologice descrise) – 71% pentru partidele analizate.
În realitate însă, o parte dintre candidații noi la parlamentare au mai candidat la funcții locale în trecut.
Putem vedea că a existat o migrație și în aceste cazuri, unde candidații au avut experiențe trecute la locale, cel mai vizibil caz fiind probabil SOS România, care a adunat persoane de la o varietate de partide, majoritatea cu discurs suveranist și populist”, potrivit analizei Expert Forum și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare.
„O defalcare a candidaturilor în funcție de parcursul electoral relevă prevalența candidaților „seniori” din partide (22.
04%), dar și a traseiștilor (6.
39%)”, arată sursa citată.
La nivelul listelor de partid, partidele mai noi (AUR, SOS, USR) au cele mai mari procente de candidați noi, comparat cu partidele tradiționale (PNL, PSD, UDMR).
Însă, partidele noi prezintă și o variație ridicată în ceea ce privește procentul traseiștilor (AUR și SOS la 11% din liste vs USR la 1.
36%).
Când vine vorba de candidații loiali partidului, aceștia sunt cei mai apreciați în rândul partidelor tradiționale.
AUR înregistrează cel mai mic scor de retenție a candidaților din 2020, însă acest lucru se datorează dezafilierilor din grupul parlamentar și deciziilor conducerii de a nu mai susține anumiți parlamentari din 2020, așa cum a susținut liderul partidului într-un interviu.
În medie, cei mai mulți candidați traseiști vin din partide ce nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO.
Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind și dinspre PNL, un partid tradițional.
De exemplu, 1.
61% din candidații AUR provin din PNL.
La rândul său, AUR a cedat mulți candidați spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.
36% foști candidați AUR.
Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR, de unde nimeni nu dezertează și extrem de puțini vin din alte partide.
Candidații noi par să fie cei mai dezavantajați.
În medie, aceștia au cele mai mici șanse să fie aleși, luând în considerare că se află cel mai aproape de finalul listelor.
În afară de USR, toate celelalte partide prioritizează eligibilitatea traseiștilor în defavoarea candidaților noi.
„Din aceste rezultate, putem deduce că partidele preferă experiența de a fi candidat și capitalul electoral asociat acesteia mai mult decât noutatea candidaților.
Însă, între un candidat loial și unul traseist, loialitatea primează clar în rândul tuturor partidelor”, arată analiza citată.
Traseismul geografic este un fenomen semnificativ, dar nu majoritar.
Din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.
89% și-au schimbat circumscripția cel puțin o dată.
Situația defalcată pe liste de partid relevă faptul că traseismul geografic este o practică populară la UDMR, unde 52.
61% din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar și-au modificat și circumscripția cel puțin o dată.
Raportat la listele din 2020, cei mai mulți candidați din alte circumscripții se află în Vaslui, Buzău și Constanța.
Invers, circumscripțiile de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomița, Tulcea și Argeș.
Procentul de candidați noi este mai mare la Camera Deputaților decât la Senat în cazul tuturor partidelor.
Acest lucru se datorează cel mai probabil numărului redus de senatori, ceea ce face ca lista pentru această cameră să fie mai scurtă.
În ceea ce privește distribuția candidaturilor noi în funcție de circumscripție, există diferențe semnificative de la un partid/județ la altul.
„Mulți din candidații SOS România provin dintr-o diversitate de partide, multe dintre ele care au promovat un discurs naționalist, populist și suveranist”, arată analiza EFOR.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
