Investiții publice în proiecte de infrastructură, de peste 3 miliarde de EUR, și private, de peste 1 miliard de euro, în dezvoltări majore de reconversie urbană, noi fabrici și cel mai mare volum de dezvoltare comercială și hotelieră din țară (250.
000 mp și 600 de camere) sunt principalele concluzii ale dezbaterii „Cluj-Napoca Real Estate Roundtable” organizate, luni, de Romania Property Club.
Una din cele mai mari investiții imobiliare este proiectul de jumătate de miliard de EUR al Iulius pentru fosta platformă Carbochim de pe malul Someșului, care a primit recent aprobarea PUZ-ului.
La dezbatere s-a aflat și Sorin Guttman, managerul RIVUS.
Proiectul RIVUS redă orașului 14 hectare de fostă platformă industrială ca proiect multifuncțional, oferind comunității accesul la râul Someș într-o manieră interactivă.
Valorificarea râului a stat la baza conceptului arhitectural, de la designul fluid și focusul pe elementele naturale, până la principiile de sustenabilitate implementate.
Iulius aduce prin acest proiect în premieră în România viziunea biroului de arhitectură olandez UNStudio, recunoscut la nivel mondial pentru proiecte emblematice precum Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, Lyric Theatre Complex din Hong Kong, metroul din Doha sau Podul Erasmus din Rotterdam.
Cu aproximativ 250.
000 mp de spații comerciale în dezvoltare și 75.
000 mp în pregătire, Clujul reprezintă cel mai activ hub de retail de pe piața românească.
„Am obținut aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru proiect, iar acum suntem în faza de avizare din punct de vedere obținere a autorizațiilor de construire.
Estimăm ca undeva în trimestrul doi din 2025 să fim în postura de a obține aceste autorizații, iar termenul estimat de noi este ca proiectul să fie complet în trei ani de când începem lucrările efectiv.
Din punctul nostru de vedere, au început lucrările, pentru că acolo există o zonă construită protejată, așa cum se specifică în Planul Urbanistic General.
Acolo sunt două clădiri pe care le păstrăm, le reabilităm și urmează să le reconvertim.
Este fosta clădire administrativă de la Carbochim, care va fi reconvertită într-un spațiu HoReCa și Office.
Și este hala cu arcade, care va fi reconvertită într-un centru cultural.
Așadar, lucrările au început.
De asemenea, în paralel cu procesul de avizare a Planului Urbanistic Zonal am demarat și lucrările de demolare a fostelor construcții și de eliberare a platformei, lucrări care acum sunt aproape de finalizare.
Vorbim de o investiție de peste 500 de milioane de euro, realizată de companiile Iulius și Atterbury Europe prin parteneriat și nu doar prin anvergură, dar și prin componente și funcțiuni (.
.
.
) Încă din această etapă, noul proiect ajunge la un procent de 50% de parteneriate agreate pentru zona de retail, ce va avea 145.
000 de mp închiriabili.
RIVUS va aduce numeroase premiere în regiune: primul centru de arte performative și prima sală de spectacole integrate într-un proiect real-estate; primul Jumbo din Cluj – 8.
000 mp; centre de entertainment pentru toate vâstele, inclusiv conceptul Hype Arena; cele mai noi tehnologii cinematografice, în premieră în regiune; fresh market; cea mai mare librărie din țară – 2.
500 mp; cel mai variat mix de dining din regiune, cu peste 30 de restaurante și cafenele și o ancoră DIY”, explică Sorin Guttman, Manager RIVUS.
Încă din perioada de proiectare aceștia s-au gândit să continue ideea de zone verzi, atât pe fațade, cât și pe acoperiș.
Ele acoperă aproximativ 2,2 hectare suplimentare de spațiu verde.
Totodată, RIVUS va fi conectat cu centrul orașului, dar și cu celelalte cartiere, prin soluții de mobilitate urbană, transport public și alternativ, asigurând accesibilitatea zonei și dezvoltând un spațiu prietenos cu pietonii.
Proiectul prevede construirea unui nou pod rutier cu patru benzi peste Someș, două poduri pietonale și piste de biciclete.
În plus, vor fi modernizate și extinse străzile principale din zonă, pentru a asigura o mobilitate optimizată și conectivitate sporită.
Proiectul va fi deservit de aproximativ 4.
800 locuri de parcare și peste 2.
500 de spații pentru biciclete.
„Având în vedere conceptul de sustenabilitate, vă spun că, din perioada de proiectare, ne-am gândit să continuăm parcul sau aceste zone verzi, atât pe fațade, cât și pe acoperiș.
Ele reprezintă circa 2,2 hectare suplimentare de spațiu verde.
Spun spațiu verde, nu parc, pentru că sunt pe zone construite.
Și, de asemenea, anvergura proiectului impune lucrări de îmbunătățire a mobilității și se vor realiza lucrări de infrastructură în zonă.
Le enumăr pe cele mai importante: un nou pod peste Someș, cu o tramă similară Podului Răsăritului, pe care clujenii îl cunosc deja, pentru că îl utilizează.
Mai sunt propuse două poduri pietonale, care să facă legătura cu malul stâng al Someșului, și sunt lărgiri de străzi și o porțiune din noul culoar de mobilitate Nord, în speță, o porțiune din strada Câmpul Pâinii”, a transmis managerul RIVUSSustenabilitate și integrare în ecosistemul zoneiGuttman a adăugat că întreg proiectul a fost gândit în așa fel încât să se integreze în ecosistemul zonei.
„Am gândit întregul proiect astfel încât să se integreze cât mai bine în ceea ce înseamnă ecosistemul zonei, astfel încât nu doar construirea sa, dar și operarea să se facă pe aceste principii de sustenabilitate.
În momentul în care îți pui în vedere ce materiale vei folosi, ce tehnologii vei folosi, gândindu-te până la modul în care vei realiza mentenanța acelor clădiri sau a acelor obiective, îți pui în vedere care este impactul asupra acelui sistem, asupra mediului, asupra oamenilor, asupra comunității, asupra vecinătăților.
Și, atunci, tot ceea ce am făcut până în acest moment în proiect are în vedere această integrare.
Mergând, cum spuneam, de la conceptele pe care le-am pus pe plan până la, să vă dau un exemplu, modul în care se tratează deșeurile sau modul în care materialele rezultate din operare urmează să fie reintegrate într-un nou ciclu.
Iar ca exemple concrete, ne referim la materialele folosite în construcții.
Li se calculează amprenta de carbon și se calculează o perioadă în care această amprentă sau această emisie de carbon este absorbită prin generarea de oxigen sau prin absorbirea de carbon prin activități conexe.
De asemenea, spațiul verde este gândit în așa fel și extins pe clădire tocmai pentru a reduce amprenta de carbon în operare.
De asemenea, climatizarea clădirii este realizată pornind de la conceptul echilibrului energetic, astfel încât ceea ce consumă proiectul în sine să fie generat din surse sustenabile.
Știu că poate pare ambițios, însă, astăzi, pe bursa de energie poți controla de unde îți achiziționezi energie electrică, de exemplu.
Ca un detaliu, proiectul este conceput ca până la -15 grade să funcționeze echilibrat climatic.
Sub -15 grade există un back-up, de exemplu, pentru climatizare pe cu centrală pe gaz, însă până la -15 grade proiectul va funcționa strict electric, din surse regenerabile.
De asemenea, materialele pe care le vom folosi pentru finisaje sunt materiale durabile, materiale neutre din punct de vedere climatic.
Arborii pe care urmează să îi plantăm în proiect sunt arbori maturi, au între 13 și 60 de ani, și sunt de doi ani în aclimatizare într-o pepinieră aparținând USAMV, tocmai pentru a evita”, a adăugat Sorin Guttman.
RIVUS reprezintă o investiție de peste 500 de milioane de euro a companiilor IULIUS și Atterbury Europe, conceptul fiind realizat de arhitecții de la renumitul birou olandez UNStudio.
