Membrii NATO nu ar trebui să fie descurajaţi să acorde mai mult ajutor militar Ucrainei de „retorica nucleară rusească nesăbuită” a lui Vladimir Putin, a declarat luni şeful demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat Reuters.
Stoltenberg: Discuţiile nucleare ale lui Putin nu ar trebui să împiedice NATO să sprijine Ucraina Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie a lui Putin de săptămâna trecută, potrivit căreia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova ar considera orice atac asupra sa susţinut de o putere nucleară drept un atac comun.
Avertismentul lui Putin a venit în timp ce Statele Unite şi aliaţii lor deliberau dacă să permită Ucrainei să atace cu rachete convenţionale occidentale în Rusia.
Kievul afirmă că vrea permisiunea de a lovi ţinte care fac parte din efortul de război al Rusiei.
Vezi mai multe articole din categoria externe „Ceea ce am văzut este un model de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se încadrează în acest model”, a declarat Stoltenberg, care va preda marţi conducerea NATO fostului prim-ministru olandez Mark Rutte, după un deceniu la conducere.
„De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme – tancuri de luptă, tiruri cu rază lungă de acţiune sau F-16 – ruşii au încercat să ne împiedice”, a spus Stoltenberg pentru Reuters la sediul NATO.
„Ei nu au reuşit şi, de asemenea, acest ultim exemplu nu ar trebui să împiedice aliaţii NATO să sprijine Ucraina”.
El a adăugat că NATO nu a detectat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei „care să necesite schimbări din partea noastră”.
Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a declarat că cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin câştigă în Ucraina.
„Atunci mesajul va fi că atunci când a folosit forţa militară, dar şi când a ameninţat aliaţii NATO, el obţine ceea ce vrea şi asta ne va face pe toţi mai vulnerabili”, a spus el.
„Într-un război, nu există opţiuni fără riscuri”.
Administraţia americană a fost până acum reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul Rusiei cu arme precum rachetele ATACMS cu rază lungă de acţiune, din cauza temerilor legate de creşterea tensiunilor cu Moscova şi de potenţiale represalii.
Unii oficiali occidentali s-au întrebat, de asemenea, cât de eficiente ar fi astfel de lovituri în schimbarea echilibrului războiului.
Stoltenberg a declarat că nu există „niciun glonţ de argint” care ar putea schimba totul pe câmpul de luptă.
Totuşi, loviturile profunde în interiorul Rusiei ar putea face o diferenţă ca parte a efortului occidental mai larg de a ajuta Ucraina să respingă invazia Rusiei.
El a adăugat că orice sfârşit negociat al războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, mai ales din partea Statelor Unite.
În caz contrar, a spus el, Rusia nu ar respecta nicio linie trasată pe o hartă pe care nu ar trebui să o depăşească.
„Atunci când se convine asupra unei linii – fie că este vorba de graniţa recunoscută la nivel internaţional sau de o altă linie de încetare a focului – trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo”, a spus el.
„Nu cred că îl putem face pe preşedintele Putin să se răzgândească (în privinţa Ucrainei), dar cred că îi putem schimba calculele demonstrându-i că costul continuării războiului este atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca naţiune independentă suverană.
”
