Andreea Soare În urma morţii liderului grupului Hezbollah din Liban, tot mai multe întrebări par să se contureze cu privire la următoarele acţiuni ale grupului lăsat doar pentru o zi fără conducere (pentru că vărul lui Nasrallah, Hashem Safieddine, ar fi fost deja ales drept succesor), ale Israelului şi aliaţilor săi, precum şi ale Iranului, care a transmis că acţiunile Tel Avivului nu vor rămâne nepedepsite.
Analiştii de la Atlantic Council au subliniat, astfel, că, deşi gruparea din Liban este acum slăbită, în urma atacurilor armatei israeliene, rămâne la fel de periculoasă şi ar putea chiar să intensifice relaţia cu Iran.
Hezbollah este slăbit, dar încă periculos.
A creat atacul israelian cu pagere o oportunitate pentru uciderea lui Nasrallah? Potrivit lui William Wechsler, analist la Atlantic Council, atacul Israelului asupra membrilor Hezbollah, de acum două săptămâni, prin intermediul pagerelor şi transmiţătoarelor radio, a creat o oportunitate pentru armata israeliană privind eliminarea liderului grupului, întrucât întregului grup i-au fost distruse căile de comunicaţii şi perturbate operaţiunile.
Mai mult decât atât, eliminarea lui Nasrallah vine după valuri de atacuri bine puse la punct de IDF asupra altor lideri ai grupării Hezbollah din Liban şi după presiunea pusă pe guvernul libanez prin dislocarea în nordul Israelului a unei bune părţi a capabilităţilor armatei, pregătite în orice moment să lanseze incursiunea terestră în sudul Libanului.
Vezi mai multe articole din categoria externe O altă întrebare, crede analistul Danny Citrinowicz, care apare acum este „ce va face Iranul?”, întrucât uciderea lui Nasrallah pune Teheranul într-o poziţie dificilă, între a alege să răspundă cu un atac asupra Israelului, care ar putea duce la un conflict regional, sau a alege să nu răspundă, dar să suporte consecinţe precum slăbirea Axei Rezistenţei.
Dacă Iranul nu răspunde, ar putea fi privit ca un actor responsabil din regiune, care caută soluţii diplomatice la tensiunile recente, însă, acest lucru ar semnala şi poziţie slăbită în faţa Israelului, care l-ar fi eliminat zilele acestea şi pe comandantul Forţelor Qds, Abbas Nilforoushan, care l-a înlocuit pe Hassan Mahdavi, în aprilie.
Mai mult decât atât, Israelul are nevoie acum de două planuri post-război: unul pentru Gaza şi altul pentru Liban, mai spun analiştii AC.
Iniţierea incursiunii terestre în sudul Libanului, care a început ieri, are, în acest moment, obiective limitate: distrugerea poziţiilor şi depozitelor militare ale Hezbollah la sud de râul Litani.
După aceasta, însă, este necesară stabilirea unui acord de încetare a focului care să asigure Tel Avivul că Hezbollah nu îşi readuce forţele în apropiere de graniţa cu Israel şi că atacurile cu rachete asupra teritoriului israelian vor înceta.
În aceste condiţii, Israelul şi-ar putea retrage forţele din Liban, Hezbollah ar rămâne doar o forţă în politica Libanului, iar situaţia ar reveni la normalitatea de dinaintea anului 2006.
Cu toate acestea, campania militară a Israelului s-ar putea încheia şi diferit, dacă Hezbollah sau Iranul ar răspunde agresiv incursiunii terestre israeliene şi dacă în Israel cetăţenii ar cere o distrugere de necontestat a Hezbollah.
Aceste lucruri ar duce la o invazie a Văii Bekaa de către israelieni, întrucât aceasta este fortăreaţa Hezbollah, şi la o campanie în zonele urbane libaneze şi în sudul Beirutului – deja există zvonuri că Israelul ar putea lansa încă o incursiune terestră în Liban, în câteva zile.
Şi contextul social din Liban joacă un rol important în definirea situaţiei actuale din Orientul Mijlociu, pentru că societatea libaneză este acum divizată între persoanele care se bucură că guvernul libanez îşi recapătă „suveranitatea” după moartea lui Nasrallah şi că, în sfârşit, Libanul va putea ieşi din „închisoarea” Hezbollah, şi cei care vor răzbunare împotriva Israelului.
Totodată, cu o conducere nouă pentru Hezbollah şi confuzie în rândul militanţilor după eliminarea mai multor lideri ai grupului, gruparea Houthi ar putea să caute să obţină un rol mai important în reţeaua iraniană.
Este posibil ca aceştia să desfăşoare acum atacuri mai intense în Marea Roşie susţinând că răzbună moartea lui Nasrallah.
În acest fel, atât gruparea, cât şi liderul acestea, Abdel Malik al-Houthi, s-ar putea poziţiona mai bine în reţeaua Iranului de proxy şi aliaţi, fapt care ar putea duce la desfăşurarea de atacuri în afara graniţelor Yemenului şi preluarea unui rol mai proeminent în strategia Forţelor Gărzii Revoluţionare Islamice.
