Potrivit Indexului de Atractivitate Urbană, trei municipii din România oferă cele mai bune condiții din perspectiva locuirii.
Braşov, Cluj-Napoca şi Oradea sunt cele mai atractive oraşe din România pentru locuire, potrivit analizei realizate de Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV).
„Acest rezultat este în acord cu concluziile Indexului de Performanţă Urbană, bazat pe date obiective, lansat de noi în luna iunie, care a evidenţiat că divertismentul are cea mai mare importanţă relativă în performanţa unui oraş.
În noul Index de Atractivitate Urbană, bazat pe percepţiile publicului, s-a confirmat aceeaşi tendinţă: opţiunile de petrecere a timpului liber au cea mai mare importanţă relativă în percepţia atractivităţii unui oraş”, a declarat directorul Institutului pentru Oraşe Vizionare, Florian Filat.
Potrivit rezultatelor studiului, Braşovul deschide clasamentul din perspectiva atractivității orașului pentru locuire, obţinând cele mai bune scoruri la ambele dimensiuni (atractivitate şi performanţă urbană), în timp ce Cluj-Napoca se clasează pe locul doi, urmat de Oradea.
Clasamentul este continuat de Sibiu și Timișoara.
În schimb, Bucureștiul se plasează abia pe poziția a șaptea din perspectiva atractivității urbane pentru locuire.
Astfel, topul primelor zece poziţii al celor mai atractive oraşe pentru locuire din România este completat de Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia şi Piatra Neamţ.
Analiza a inclus şi evaluarea a 11 factori care influenţează atractivitatea unui oraş pentru mutare/locuire.
În context, oportunităţile de petrecere a timpului liber s-au dovedit a avea cea mai mare importanţă relativă în explicarea atractivităţii, depăşind chiar şi factori tradiţionali, precum locurile de muncă bine plătite sau infrastructura de bază.
Indexul orașelor reprezintă un instrument ce analizează evoluţia urbană a celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ.
Scorul final de atractivitate al fiecărui oraş a fost calculat ca media dintre scorul de intenţie de mutare şi calitatea vieţii.
Indexul evaluează atractivitatea oraşelor la intersecţia a două dimensiuni-cheie: intenţia de mutare şi percepţia calităţii vieţii în oraşe.
/documente/stories//2024/09/26/66f55a5353631_cluj-napoca-primaria-cluj-napoca.JPG” />
