Un scandal public a izbucnit în Olanda după ce diplomați de carieră l-au acuzat pe premierul în exercițiu Mark Rutte într-o scrisoare deschisă că a ascuns informații legate de Israel și comunicațiile referitoare la Fâșia Gaza pentru a-și asigura sprijinul SUA la funcția de secretar general al NATO, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.Rutte, care asigură interimatul funcției în timpul negocierilor dificile pentru formarea unui nou guvern după alegerile legislative din noiembrie anul trecut, este acuzat de către un grup de funcţionari din cadrul ministerului olandez de externe şi propria sa cancelarie că a „ascuns informaţii negative” şi a menţinut un „control ferm” asupra comunicaţiilor despre Israel legate de războiul din Fâşia Gaza pentru a-şi „proteja” sprijinul din partea Washingtonului.
Scrisoarea, publicată luni de cotidianul olandez NRC, a fost de asemenea transmisă Curţii de Apel din capitala Haga în susţinerea unei acţiuni judiciare împotriva statului olandez, după ce acesta a furnizat Israelului piese de schimb pentru avioane de luptă F-35, în pofida războiului din Fâşia Gaza.
Publicată sub formă anonimă, scrisoarea a fost redactată de un grup de circa 20 de funcţionari şi diplomaţi critici faţă de poziţia oficială a guvernului olandez cu privire la ofensiva militară israeliană în exclava palestiniană.
În acest document Rutte este acuzat că a muşamalizat informaţii negative despre Israel şi se menţionează că „rolul jucat (în controlul comunicaţiilor) de Ministerul pentru Afaceri Generale (biroul lui Rutte) este extraordinar de notabil”.
Semnatarii scrisorii mai afirmă că au primit o solicitare în care erau întrebaţi : „Ce am putea spune astfel încât să pară că Israelul nu comite crime de război?”.
Scrisoarea acuză că Rutte încearcă „să ascundă” informaţii „politic sensibile” despre Israel, precum „posibilele încălcări ale dreptului umanitar internaţional” pentru a-şi proteja candidatura la postul de secretar general al NATO, având în vedere că oricine îi va succeda în acest post lui Jens Stoltenberg va avea nevoie în primul rând de sprijinul SUA, aliatul Israelului.
Ministerul olandez de externe a contestat demersul acestui grup de funcţionari, calificând scrisoarea lor drept „extrem de răuvoitoare”, „complet inadecvată” şi „lipsită de fundament”, negând totodată că ar fi încercat să acopere posibile crime de război israeliene.
O poziţie similară a fost exprimată şi de ministerul pentru afaceri generale.
Totuşi, cotidianul NRC subliniază că echipa sa de jurnalişti a fost o perioadă în contact cu mai mulţi funcţionari şi a observat astfel „marea nemulţumire de la externe faţă de refuzul olandez de a cere o încetare a focului în Fâşia Gaza”.
De asemenea, scrie acelaşi cotidian, funcţionarii se tem pentru locurile lor de muncă, prin urmare au transmis scrisoarea anonim.
Un tribunal olandez a decis în decembrie că Olanda „nu este obligată să suspende” furnizarea de piese de schimb Israelului pentru avioane F-35, în urma plângerii înaintate de o organizaţie neguvernamentală, care a acuzat statul olandez că prin autorizarea exporturilor militare către Israel este „complice la încălcarea legilor războiului” în Fâşia Gaza.
ONG-urile olandeze Oxfam Novib, PAX şi The Rights Forum, sprijinite de alte grupuri şi de peste o mie de olandezi într-o campanie de finanţare colectivă, formulează luni un recurs împotriva acestei decizii.
Mark Rutte, care a anunţat că se va retrage din politica internă odată cu formarea viitorului guvern rezultat în urma legislativelor din noiembrie, câștigate de Partidul Libertății condus de Geert Wilders, a semnalat că este interesat de postul de secretar general al NATO.
Jens Stoltenberg îşi va încheia mandatul în octombrie 2024, după ce acesta i-a fost deja prelungit de patru ori în contextul războiului din Ucraina.
