Războiul din Ucraina, ziua 934.
Activiştii cer Bundestagului să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea drept genocid / Kievul şi Varşovia raportează formarea Legiunii ucrainene în Polonia O persoană în vârstă de 60 de ani a murit la spital din cauza rănilor suferite în urma bombardamentelor ruseşti din Herson.
Acest lucru a fost raportat în Telegram de către şeful Administraţiei militare regionale Herson, Oleksandr Prokudin.
„Din păcate, un locuitor din Herson a murit din cauza bombardamentelor ruseşti.
Bărbatul în vârstă de 60 de ani, care a fost grav rănit în această după-amiază, a murit la spital”, a declarat Prokudin într-o postare.
Vezi mai multe articole din categoria externe El a menţionat că medicii au făcut tot posibilul pentru a-i salva viaţa.
Franţa a condamnat atacul asupra convoiului Comitetului Internaţional al Crucii Roşii care a avut loc la 12 septembrie în regiunea Doneţk şi a ucis trei angajaţi ucraineni ai CICR.
„Franţa condamnă în termenii cei mai fermi atacul asupra convoiului Comitetului Internaţional al Crucii Roşii”, se arată în comunicat.
Ministerul francez de Externe a exprimat condoleanţe familiilor victimelor şi a subliniat respectarea dreptului umanitar.
„Respectarea dreptului internaţional umanitar este obligatorie.
Convenţiile de la Geneva, a căror 75-a aniversare este sărbătorită în acest an, impun părţilor la un conflict să ia toate măsurile de precauţie pentru a asigura protecţia persoanelor angajate în activităţi umanitare în orice circumstanţe”, se arată în comunicat.
Astfel, Ministerul francez de Externe nu menţionează că bombardamentul a fost efectuat de armata rusă.
În dimineaţa zilei de 12 septembrie, armata rusă a bombardat Viroliubivka, regiunea Doneţk, ucigând trei membri ai personalului CICR şi rănind alţi doi.
Atacurile ruseşti au ucis cel puţin şase persoane şi au rănit cel puţin 25 în ultima zi, au raportat autorităţile regionale pe 14 septembrie.
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 72 din cele 76 de drone de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii, au raportat reprezentanţii Forţelor aeriene.
Un raid aerian rusesc în regiunea Sumî în dimineaţa zilei de 13 septembrie a ucis doi civili şi a rănit şase, inclusiv un copil de 4 ani, au raportat autorităţile regionale.
Forţele ruse au vizat, de asemenea, regiunea Dnipropetrovsk, a declarat guvernatorul Serhii Lysak.
Două femei în vârstă de 54 şi 63 de ani au fost rănite, precum şi un bărbat în vârstă de 60 de ani.
Atacurile ruse împotriva regiunii Doneţk au ucis trei persoane şi au rănit patru vineri, potrivit guvernatorului Vadym Filashkin.
Atacurile ruseşti asupra regiunii Harkov au rănit cinci persoane în ultima zi, a raportat guvernatorul Oleh Syniehubov.
În regiunea Herson, o persoană a fost ucisă şi şapte au fost rănite în ultima zi, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
O instituţie de învăţământ, două clădiri, şase case, un autobuz şi maşini au fost avariate.
Rusia şi Ucraina au predat fiecare câte 103 prizonieri de război, potrivit Ministerului rus al Apărării, notează Sky News.
Ministerul a declarat că soldaţii ruşi au fost luaţi prizonieri în regiunea Kursk din Rusia.
Forţele de apărare aeriană ucraineană au doborât 72 de drone de atac Shahed lansate de Rusia asupra Ucrainei.
Forţele Aeriene ale Forţelor Armate ale Ucrainei au declarat acest lucru într-o postare pe Telegram, relatează Ukrinform.
În total, trupele de inginerie radio ale Forţelor Aeriene din Ucraina au detectat şi au urmărit 76 de drone lansate din direcţiile Kursk şi Yeysk ale Rusiei şi din Capul Chauda din Crimeea ocupată.
Au fost doborâte 72 de drone de atac deasupra regiunilor Odesa, Mykolaiv, Herson, Poltava, Karkov, Kiev, Doneţk, Zhytomyr, Dnipro, Cherkasy, Vinnytsia şi Sumî.
Forţele aeriene au adăugat că au pierdut urma altor două drone pe teritoriul Ucrainei, în timp ce alte două drone s-au întors în Rusia.
Un total de 16 nave ruseşti au fost desfăşurate în Marea Neagră începând din dimineaţa zilei de 14 septembrie, inclusiv 7 purtătoare de rachete echipate cu rachete de croazieră Kalibr, cu o capacitate totală de tragere de până la 48 de rachete, anunţă Marina Ucraineană, potrivit Ukrainska Pravda.
Rusia a pierdut 632 630 de soldaţi de la începutul invaziei sale la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei la 14 septembrie.
Acest număr include 1 210 pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Miniştrii de externe ai Ucrainei şi Poloniei, Andrii Sybiha şi Radosław Sikorski, au discutat în cadrul unei conferinţe de vineri despre progresele înregistrate în crearea Legiunii ucrainene pe teritoriul polonez, notează Ukrainska Pravda.
Potrivit ministrului ucrainean de externe Sybiha, formarea Legiunii ucrainene, prevăzut de acordul bilateral de securitate semnat de către cele două ţări, necesită „măsuri practice adecvate prin intermediul ministerelor apărării”.
„Acestea se află acum în faza de finalizare şi, dat fiind că este o chestiune sensibilă, după ce măsurile pregătitoare necesare vor fi finalizate, acest proiect va intra în practică”, a adăugat Sybiha.
Festivalul Internaţional de Film de la Toronto (TIFF) a decis să anuleze toate proiecţiile ulterioare ale filmului documentar „Russians at War”, conform unei declaraţii publicate la 12 septembrie, scrie Kyiv Post.
Filmul, regizat de Anastasia Trofimova, a fost proiectat la începutul lunii septembrie la Festivalul de Film de la Veneţia, unde a fost denunţat de guvernul ucrainean ca fiind o operă flagrantă de propagandă.
Canada susţine dreptul Ucrainei de a lovi obiective militare de pe teritoriul Rusiei cu arme cu rază lungă de acţiune, anunţă premierul canadian Justin Trudeau, potrivit Ukrinform.
„Canada sprijină pe deplin utilizarea de către Ucraina a armamentului cu rază lungă de acţiune pentru a preveni şi a interzice capacitatea continuă a Rusiei de a degrada infrastructura civilă ucraineană şi, mai ales, de a ucide civili nevinovaţi în războiul lor nedrept”, a declarat el.
Trudeau a subliniat că „Ucraina trebuie să câştige acest război împotriva Rusiei” şi a promis sprijin suplimentar ţării.
Activiştii strâng voturile oamenilor pentru o petiţie adresată Bundestagului (Parlamentului german) pentru a recunoaşte deportarea tătarilor din Crimeea în 1944 drept genocid, informează Ukrinform.
Petiţia a fost iniţiată de Centrul Cultural Crimeean „KERMEN” (Krimer-Kulturzentrum „KERMEN”), cu sediul în Germania.
La 18 mai 1944, din ordinul lui Stalin, populaţia indigenă din Crimeea, Crimeenii (tătarii din Crimeea), au fost deportaţi cu forţa.
Peste 46% dintre crimeeni (tătari din Crimeea) au murit în primii ani ai deportării din cauza foametei, a bolilor, a muncii grele şi a condiţiilor de viaţă inumane.
