Războiul din Ucraina, ziua 925.
SUA anunţă sancţiuni împotriva Rusiei pentru interferenţa cu alegerile prezidenţiale americane / Noii miniştri ucraineni după remaniere / SUA afirmă că Ucraina nu va putea lovi majoritatea avioanelor militare ruseşti cu ATACMS Viena este pregătită să găzduiască negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.
Propunerea sa a venit după ce Vladimir Putin a susţinut că Moscova „nu a refuzat niciodată să negocieze”, adăugând că discuţiile de pace cu Ucraina ar trebui să se bazeze pe documentele de la Istanbul.
Kievul şi Moscova au purtat discuţii de pace la Istanbul în 2022, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat.
Vezi mai multe articole din categoria externe „Orice negocieri trebuie să aibă loc fără precondiţii şi la nivelul ochilor.
Austria va fi pregătită să sprijine o pace justă şi durabilă bazată pe dreptul internaţional şi să servească drept loc pentru negocieri în calitate de sediu al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)”, a scris Hehammer pe X.
Rusia plănuia să lanseze un nou atac asupra Ucrainei din regiunea Kursk înainte de incursiunea surpriză a Kievului, a declarat joi comandantul suprem al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu pentru CNN.
Soldaţii ucraineni au reuşit să oprească înaintarea trupelor ruse în sectorul Pokrovsk din regiunea Doneţk, a declarat comandantul suprem Oleksandr Sîrski într-un interviu acordat CNN.
Frontul de est de lângă Pokrovsk a fost scena unor lupte feroce timp de mai multe luni şi un punct central al ofensivei Rusiei în regiunea Doneţk.
Oraşul este un important centru logistic pentru forţele ucrainene.
„În ultimele şase zile, inamicul nu a avansat nici măcar un metru în direcţia Pokrovsk.
Cu alte cuvinte, strategia noastră funcţionează”, a declarat Sîrski.
Potrivit lui Sîrski, Rusia îşi concentrează cele mai antrenate unităţi în zona Pokrovsk, dar numărul bombardamentelor şi intensitatea ofensivei Moscovei au scăzut.
„Le-am luat capacitatea de a manevra şi de a-şi desfăşura forţele de întărire din alte direcţii.
.
.
Iar această slăbire s-a simţit cu siguranţă în alte zone”, a declarat generalul.
Ucraina a realizat „multe” în ofensiva în regiunea rusă Kursk, dar este greu de spus cum va evolua situaţia în continuare, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reporterilor la Oslo.
„Doar ucrainenii pot face alegerile dificile care sunt necesare, cum ar fi unde să îşi desfăşoare forţele şi ce tip de război este adecvat în această situaţie”, a spus Stoltenberg, potrivit Reuters.
Forţele ruse avansează în estul Ucrainei, în timp ce trupele ucrainene au făcut o incursiune îndrăzneaţă în regiunea rusă Kursk.
Stoltenberg a declarat că Ucraina are dreptul la autoapărare, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune care pot atinge ţinte militare pe teritoriul Rusiei.
„Mă bucur că multe ţări NATO au oferit această oportunitate, iar cele care încă mai au restricţii au atenuat restricţiile, astfel încât Ucraina să se poată apăra”, a declarat Stoltenberg.
Rusia a retras peste 60.
000 de soldaţi de pe front pentru a face faţă incursiunii continue a Ucrainei, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru NBC News.
„Ideea şi unul dintre obiectivele operaţiunii Kursk a fost devierea trupelor ruse.
.
.
către teritoriul lor”, a declarat Zelenski.
„Astăzi, pot spune că au retras peste 60.
000 de trupe acolo”.
Aceasta este o creştere considerabilă faţă de o cifră prezentată anterior de comandantul-şef Oleksandr Sîrski, care a declarat la sfârşitul lunii august că Rusia a transferat 30.
000 de trupe în zonă.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind completarea art.
1 din Legea nr.
222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.
Camera Deputaţilor a adoptat marţi, cu 245 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” şi o abţinere proiectul de lege privind aprobarea efectuării unui act de donaţie către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer PATRIOT.
Camera Deputaţilor a fost for decizional.
Parlamentul ucrainean l-a numit pe Andrii Sybiha în funcţia de ministru al afacerilor externe la 5 septembrie, relatează Ukrainska Pravda.
Decizia a fost susţinută de 258 de deputaţi.
Andrii Sybiha este un diplomat care lucrează în Ministerul de Externe al Ucrainei din 1997.
El a fost ambasadorul Ucrainei în Turkiye din 2016 până în 2021.
Forţele aeriene ale Ucrainei au declarat că au doborât 60 de drone ruseşti într-un atac nocturn, din totalul de 78 lansate.
Rusia a folosit, de asemenea, o rachetă balistică Iskander-M în atac, a adăugat forţele aeriene într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Consilierul pentru comunicaţii în domeniul securităţii naţionale al Casei Albe, John Kirby, a declarat în timpul unei şedinţe de informare că afirmaţiile care sugerează că Ucraina ar putea lovi majoritatea avioanelor militare din care Rusia efectuează atacuri pe teritoriul ucrainean cu ajutorul rachetelor ATACMS sunt incorecte.
„Nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte politica noastră cu privire la loviturile cu rază lungă de acţiune în interiorul Rusiei şi pentru teritoriul rus.
(.
.
.
) Aşadar, argumentul conform căruia, dacă le dai [ucrainenilor] un ATACMS şi le spui „este în regulă”, ei vor putea intra şi lovi majoritatea avioanelor şi bazelor aeriene ruseşti care sunt, de fapt, folosite pentru a-i lovi, nu este adevărat; este o concepţie greşită”, a afirmat Kirby.
Instructorii militari străini lucrează în Ucraina, a afirmat Kremlinul, potrivit Sky News.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenţiile de presă de stat că instructori din diferite ţări au luat parte la acţiuni militare şi au instruit forţele ucrainene.
Forţele aeriene belaruse au doborât două drone de atac ruseşti la 5 septembrie în apropierea oraşului belarus Homel, a afirmat grupul de monitorizare Belarusian Hajun, potrivit Kyiv Independent.
Dacă informaţia se confirmă, aceasta ar fi prima confirmare a unei interceptări reuşite a dronelor ruseşti de către forţele belaruse deasupra spaţiului aerian al ţării.
Anterior, un avion de vânătoare belarus a încercat să doboare o dronă rusească de tip Shahed care a zburat în spaţiul aerian al ţării la 29 august.
Cu toate acestea, nu a existat nicio confirmare că Belarus a reuşit să doboare drona.
Un turn de răcire de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, va trebui demolat după ce un incendiu la 12 august a făcut structura inutilizabilă, a declarat directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.
Un incendiu izbucnit la turnurile de răcire ale centralei la 12 august a provocat „daune semnificative”, deşi nu a reprezentat o ameninţare la adresa securităţii nucleare.
Şeful partidului Slujitorul Poporului, David Arakhamia, a numit la 4 septembrie nouă oficiali care urmează să conducă ministerele ucrainene, în cadrul unei remanieri guvernamentale majore.
Potrivit declaraţiei, Andrii Sybiha, şef adjunct al Biroului Prezidenţial, este propus drept candidat pentru funcţia de ministru de externe.
Mai devreme în cursul zilei, votul privind demisia actualului ministru de externe, Dmitro Kuleba, a fost brusc suspendat, scrie Kyiv Independent.
Olha Stefanishyna ar putea conduce Ministerul Justiţiei, păstrându-şi funcţia de viceprim-ministru pentru integrare europeană, iar ministrul adjunct al energiei, Svitlana Hrynchuk, ar putea deveni noul ministru al ecologiei.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunţat, la 4 septembrie, sancţiunile împotriva conducerii canalului rusesc de propagandă Russia Today (RT) şi a grupului de hackeri RaHDit pentru ingerinţe în alegerile prezidenţiale din SUA din 2024, relatează Ukrainska Pravda.
„RT a folosit o societate fantomă pentru a masca propria implicare sau implicarea guvernului rus în conţinutul menit să influenţeze publicul american”, se arată în declaraţie.
Margarita Simonyan, redactor-şef al RT, adjuncţii săi Yelizaveta Brodskaia şi Anton Anisimov, Andrei Kiyashko, director adjunct al RT English-Language Information Broadcasting, Konstantin Kalashnikov, manager de proiecte media digitale, şi subalterna sa Elena Afanasyeva au făcut obiectul sancţiunilor SUA.
