Așadar, cel mai bine ar fi să punem in context: poate economia să funcționeze cu o săptămâna de lucru de 4 zile sau cu una de 6 zile sau trebuie sa rămână la 5 zile sau trebuie să treacă la 7 zile? Polonia are o moneda națională (zlot PLN) neașteptat de puternică (cum ar trebui sa fie și leul nostru la câți Euro intră în țară și câtă economie subterană colcăie, dar asta este alta poveste), o creștere economică de 4% în S1 2024 (este noul „tigru” al Europei), o inflație anualizată în iulie de 4,2%, un excedent de balanță comercială de 10 miliarde de Euro în 2023 (ce-i drept, după 9 ani de deficit), practic zero șomaj (se bat angajatorii pe angajați), aproape nu există muncă la negru iar țara are sub 10% NEET (unul dintre cele mai mici din UE, sunt în derulare programe foarte serioase de încadrare în munca a tinerilor).
În Polonia lucrează circa 185.
000 de imigranți din Ucraina (date din 2022) și circa 100.
000 de muncitori asiatici (date din 2018).
Grecia a adoptat Euro deci este pe parametrii Euro (apropos, mai țineți minte bail-out-ul acela de 500 miliarde de euro din 2012? Uitați-va mai jos ce datorie publică are astăzi.
.
.
.
), are o creștere economică de 2% in T1 2024 (nu exista deocamdată date Eurostat pentru S1), o inflație anualizată în iulie de 2,7%, un deficit de balanță comercială de aproape 39 miliarde de Euro în 2023 (ne-a depășit și pe noi.
.
.
), 20% șomaj, munca la negru face ravagii iar țara are circa 15% NEET în 2023 (al treilea cel mai mare din UE, veți vedea mai jos cine conduce clasamentul).
În Grecia lucrează aproximativ 130.
000 de asiatici.
România are un leu uimitor de rezilient, (vezi însă și comentariul de mai sus), practic o stagnare economică în S1 2024 (0,8% creștere nu este creștere.
.
.
.
.
), o inflație anualizată în iulie de 5,4% (locul 1 in UE, crește în continuare), un deficit de balanță comercială aproape cât al Greciei în 2023, cam 5% șomaj (sunt cei care chiar nu vor sa muncească, pentru ca altfel și la noi angajatorii își fura angajații), munca la negru este omniprezenta iar NEET-ul este de 20%, (din nou locul 1 în UE) .
În România se spune ca sunt emise permise de munca pentru 140.
000 lucrători asiatici – așadar, știindu-ne, lucrează probabil vreo 200.
000.
Pentru că tot se vorbește de datoria publică de parcă asta ar fi un capăt de țara, iată, Polonia și România au cam aceeași datorie publică, circa 50% din PIB (diferența fiind că, la indicatorii economici pe care îi are, Polonia o poate plăti), iar Grecia are o datorie publică de 160%! din PIB.
Așadar, avem discuții despre săptămâna de lucru de 4 zile în Polonia și avem implementarea săptămânii de lucru de 6 zile în Grecia.
În România, o să vedem la un moment dat ce tip de săptămâna de muncă sau zi de muncă vor propune cei care ne conduc.
Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia ClujCitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
