Ţările europene, inclusiv Italia, trebuie să permită migraţia economică dacă doresc să depăşească provocarea reprezentată de îmbătrânirea populaţiei şi să îmbunătăţească creşterea economică în mod durabil, a declarat Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.
„Măsurile care favorizează un aflux de lucrători străini legali constituie un răspuns raţional din punct de vedere economic”, a declarat miercuri Fabio Panetta, care este şi guvernatorul Băncii Italiei, informează Bloomberg.
„Intrarea migranţilor legali ar trebui gestionată într-un mod coordonat în cadrul Uniunii Europene, echilibrând nevoile productive cu echilibrul social şi consolidând integrarea cetăţenilor străini în sistemul educaţional şi pe piaţa muncii”, a adăugat Panetta.
Vezi mai multe articole din categoria economic Remarcile sale din timpul unui discurs susţinut la Rimini, în Italia, vin în urma unor conflicte deschise în cadrul coaliţiei de guvernare a premierului Giorgia Meloni cu privire la cine are dreptul de a deveni cetăţean italian.
Săptămâna trecută, Liga de dreapta a lui Matteo Salvini a atacat Forza Italia, un partid de coaliţie mai centrist fondat de regretatul Silvio Berlusconi, pentru că a susţinut o măsură promovată de opoziţie care permite naturalizarea cetăţenilor străini care şi-au finalizat cea mai mare parte a educaţiei în ţară.
Panetta a declarat că Italia se numără printre verigile slabe din punct de vedere economic din Europa, unde se regăsesc „multe dintre slăbiciunile structurale ale UE”.
Prin urmare, este esenţial să se acţioneze în domenii precum concurenţa, productivitatea, niveluri mai ridicate de ocupare a forţei de muncă pentru tineri şi femei şi „politici migratorii adecvate”.
Acesta a adăugat că problema crucială pentru a treia cea mai mare economie din zona euro rămâne reducerea datoriei publice şi că modalitatea de a face acest lucru cu succes este prin politici bugetare şi fiscale bune, dar mai ales prin creştere economică.
Giorgia Meloni şi ministrul de Finanţe Giancarlo Giorgetti au reuşit să menţină economia stabilă de la preluarea puterii în 2022, deşi se luptă cu un nivel ridicat al datoriei şi al deficitului, care le limitează capacitatea de a reduce impozitele şi de a respecta promisiunile de a ajuta persoanele sărace.
Date recente au arătat că economia italiană a crescut cu doar 0,2 % în al doilea trimestru.
În T3 economia ar urma să crească cu 0,3%.
Ministerul italian de Finanţe anticipează o creştere economică de 1% pentru acest an, în timp ce Banca Italiei este puţin mai puţin optimistă, cu 0,9%.
