Datele privind stabilirea adreselor de reședință înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024 indică o creștere semnificativă a numărului de vize de reședință, mai ales în zonele rurale ale țării, potrivit analizei realizate de Expert Forum (EFOR).
Analiza se concentrează pe localitățile rurale, întrucât în acestea un număr semnificativ de votanți care își stabilesc reședințe pe ultima sută de metri pot avea un impact mai mare decât în mediul urban.
„Reședințe care reprezintă 20-30%, de exemplu, din numărul de alegători de pe liste pot influența rezultatul alegerilor”, coform analizei citate.
În mediul urban nu se observă o astfel de afluență.
„Unele dintre localităţile analizate sunt localizate lângă oraşe sau municipii sau au un potenţial turistic, ceea ce poate explica de ce au loc aceste mutări înainte de alegeri – sunt alegători care poate doresc că voteze în localitatea respectivă şi nu au viza de reşedinţă.
Este greu de înțeles de ce aceste schimbări au loc cu predilecție în anumite județe și localități și de ce se înregistrează diferențe atât de mari între județe și regiuni.
Aceste date pot sugera că în unele zone partidele politice sunt mai active în a atrage cetățeni pentru a vota cu candidații lor”, potrivit datelor analizate de organizația nonguvernamentală.
Spre exemplu, între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 au fost înregistrate 180.
886 de reședințe (în 3152 de UATuri), comparativ cu 84.
399 în aceeași perioadă din 2023 (3005 UAT-uri).
În mediul rural, în 2.
226 localităţi există o creştere a numărului de reşedinţe faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în 116 de localităţi situaţia este similară, iar în 311 o scădere.
În restul localităţilor (172) nu există date pentru 2023.
„Putem vedea o creștere a numărului de reședințe stabilite în 2024 comparativ cu alegerile anterioare.
Față de perioada analizată din 2020 – an electoral – se constată o creștere de mai mult de trei ori a numărului de reședințe stabilite”, semnalează analiza EFOR.
Anul 2020 poate reprezenta o excepție în condițiile limitărilor impuse de perioada pandemică.
În perioada menționată, 59% din reședințe s-au stabilit în mediul rural, iar 41% în mediul urban – din care 25% în municipii și câte 8% în orașe și sectoare.
În mediul rural, media numărului de reședințe stabilite raportat la numărul de alegători dintr-o localitate e de aproximativ 2%.
În 124 localități, procentul de reședințe din numărul total de alegători raportat de AEP depășește 10% – din acestea, în 21 localități depășește 25%.
În total, în 4% din localități procentul este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este de sub 10%.
„Raportat la numărul de alegători din fiecare județ județ, cele mai multe vize de reședință (procentual) în mediul rural s-au stabilit în Mehedinți, Caraș Severin, Hunedoara sau Giurgiu.
Există diferențe semnificative între numărul de reședințe stabilite în aceste județele și altele precum Iași, Neamț, Covasna sau Argeș”, arată sursa citată.
Potrivit datelor analizate de EFOR, în comuna Palatca din județul Cluj, numărul vizelor de reședință a crescut substanțial în 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
„Nu este clar în toate cazurile cu număr mare de rezidenți înregistrați dacă aceștia pot afecta rezultatul alegerilor – mai ales că nu putem cunoaște nici opțiunile lor electorale.
Putem concluziona totuși pe baza datelor analizate că în unele dintre aceste localități un flux de noi alegători are un potențial foarte ridicat de a influența balanța electorală.
Politic, creșteri se observă atât în localități unde au fost primari liberali, cât și în cele unde au fost social democrați.
Așadar, pare că ambele partide profită de acest tip de mecanism”, arată concluzia analizei realizate de EFOR.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
