Politica de supraimpozitare a imobilelor degradate din Cluj-Napoca a dat rezultate, iar potrivit datelor prezentate de viceprimarul Dan Ștefan Trcea, în decurs de opt ani, sute de imobile din municipiu au fost refațadizate, aspect ce a schimbat considerabil imaginea urbană.
Rezultatele politicii de supraimpozitare a clădirilor din zona centrală și semi-centrală a Clujului pot fi urmărite pe diverse străzi ale municipiului, unde zeci de imobile au fost reabilitate și refațadizate.
„Măsura își produce efectele și funcționează foarte bine.
În anul 2016 am început această politică prin care am supraimpozitat clădirile din zona centrală, imobile care puneau în pericol siguranța cetățenilor și care arătau rău.
Am început cu o taxare de 500%, apoi am adaptat această procedură și avem impozitare progresivă, de la 200% până la 500%, în funcție de gradul de risc pe care-l are clădirea respectivă și de modul în care arată.
Din 2016 până în prezent, adică în decurs de opt ani, avem peste 820 de clădiri refațadizate, ceea ce reprezintă o cifră impresionantă.
Doar să numeri până la 820 și este o cifră impresionantă, dar să le și refațadizezi! Unele au fost refețadizate de către proprietari, la alte imobile a fost implicată și Primăria.
Este suficient să te duci prin zona centrală și semi-centrală a Clujului, să vezi cum s-a schimbat imaginea Clujului.
Cum arătau aceste imobile în urmă cu câțiva ani, și cum arată acum?! Pe strada Horea, unde clădirile erau neîngrijite, aproape toate imobilele au fost refețadizate.
De asemenea în Piața Unirii ori în alte zone ale orașului”, a declarat, marți, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, în cadrul unei intervenții radio locale.
După cum arată viceprimarul Dan Tarcea, proprietarii imobilelor degradate răspund penal în cazul unui accident.
De altfel, costurile necesare pentru refațadizarea imobilelor din centrul Clujului sunt destul de ridicate, aspect ce reprezintă un impediment în reabilitarea acestora.
„Mai sunt clădiri cu probleme, cu litigii, proprietari care preferă să plătească impozit majorat cu 500% decât să refațadizeze.
Dar aici aș vrea să accentuez un alt aspect: în condițiile în care loc un accident, cade tencuiala de pe clădire și rănește un pieton, proprietarii răspund penal.
Cred că acesta ar trebui să fie semnalul de alarmă în cazul fiecărui proprietar de clădire.
Unul dintre motivele pentru care se refuză refațadizarea ține de partea financiară: să renovezi o clădire în zona centrală, în zonă de monumente sau dacă este o clădire monument istoric, presupune costuri ridicate ce trebuie acoperite de proprietari.
Un alt aspect ține de neînțelegerile dintre proprietari, unii vor să rafațadizeze imobilul, alții mai puțin, tot din motive financiare.
Sunt și situații cu litigii, sau în care nu pot obține autorizația de construire, pentru că nu li se eliberează documentația din diverse motive”, a explicat Dan Tarcea.
De altfel, administrația locală răspunde cu promptitudine solicitărilor de refațadizare.
„Primăria a susținut mereu pe cei care vor să-și refațadizeze clădirile și tratăm cu celeritate orice solicitare care vine pentru rafațadizarea imobilelor.
Cred că trebuie să avem un municipiu frumos și curat, iar această componentă ne ajută să avem un oraș de bună calitate”, a adăugat Dan Tarcea.
În plus, noile clădiri din municipiul Cluj-Napoca trebuie să fie eficiente din punct de vedere energetic, pentru a asigura tranziția verde și a reduce impactul gazelor cu efect de seră.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
