Economia României a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2024 față de trimestrul anterior, deși față de trimestrul similar din 2023 creșterea a fost de 0,8%, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
În 2023, ca urmare a haosului fiscal și a măsurilor electorale, creșterea economică a României a încetinit la 2%, cu mult sub estimările populiste ale guvernanților.
În trimestrul I al anului, PIB-ul României a crescut cu 0,5% față de precedentele trei luni.
Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit analizei publicate miercuri de INS, date ce reflectă o încetinire a creșterii economice.
În timp ce gaura din buget se adâncește, creșterea PIB-ului rămâne extrem de modestă.
Astfel, doar după primele cinci luni, România înregistra un deficit bugetar de 3,4%, în condițiile în care deficitul a trecut de pragul de 60 de miliarde de lei.
România se confruntă cu o serie de riscuri alimentate de lipsa de predictibilitate fiscală, dar și de o posibilă perturbare a măsurilor fiscale specifice anului electoral 2024.
În condițiile în care țara noastră continuă să se afle în procedura de deficit excesiv, aplicarea măsurilor de ajustare este esențială atât pentru a evita escaladarea dezechilibrelor macroeconomice, cât și pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, potrivit Băncii Naționale a României.
Analiza BNR arată că o sursă considerabilă de riscuri priveşte configuraţia viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar în condiţiile acumulării unui important dezechilibru bugetar, evoluţie suprapusă procedurii de deficit excesiv care deja vizează economia României.
„Calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude nici riscul unui derapaj fiscal suplimentar.
Noi întârzieri în ceea ce priveşte ajustarea acestui dezechilibru s-ar putea răsfrânge şi în cel extern, deja persistent şi, totodată, ar putea atrage penalizări din partea agenţiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran şi, implicit, asupra cursului de schimb şi ratei anuale a inflaţiei”, avertizează analiștii Băncii Naționale a României.
România a consemnat deja abateri ample de la traiectoria de corecţie a deficitului excesiv.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
