Ultima analiză a BNR privind rata anuală a inflației este una favorabilă.
Cu toate acestea, România se confruntă cu o serie de riscuri alimentate de lipsa de predictibilitate fiscală, dar și de o posibilă perturbare a măsurilor fiscale specifice anului electoral 2024.
Astfel, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025.
România se confruntă cu o politică fiscală ce necesită o serie de ajustări în vederea atingerii unui deficit bugetar sustenabil.
În condițiile în care țara noastră continuă să se afle în procedura de deficit excesiv, aplicarea măsurilor de ajustare este esențială atât pentru a evita escaladarea dezechilibrelor macroeconomice, cât și pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.
„Deși autoritățile române au încasat, cumulat de la începutul programului, aproximativ 9,4 miliarde euro din fondurile PNRR, utilizarea efectivă a acestora în derularea de programe investiționale a fost relativ modestă, evaluate la aproximativ 20% din totalul fondurilor atrase.
Analiza BNR arată că o sursă considerabilă de riscuri priveşte configuraţia viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar în condiţiile acumulării unui important dezechilibru bugetar, evoluţie suprapusă procedurii de deficit excesiv care deja vizează economia României.
„La acest moment, lipsesc informaţii esenţiale privind măsurile individuale de corecţie avute în vedere, precum şi momentul intrării lor în vigoare”, conform sursei citate.
În funcţie de coordonatele pachetului, impactul net asupra ratei inflaţiei ar putea fi atât unul inflaţionist, cât şi unul dezinflaţionist.
„Modificarea legislaţiei fiscale sau, după caz, limitarea consumului guvernamental sunt de aşteptat să fie corelate cu planul structural fiscal pe termen mediu impus de Comisia Europeană.
Din informaţiile disponibile în spaţiul public, se conturează posibilitatea ca ajustarea fiscală să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp, de până la şapte ani, implicând o diminuare proporţională a efortului mediu anual de consolidare fiscală”, se arată în raportul asupra inflației, publicat vineri de BNR.
România a consemnat deja abateri ample de la traiectoria de corecţie a deficitului excesiv.
„Calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude nici riscul unui derapaj fiscal suplimentar.
Noi întârzieri în ceea ce priveşte ajustarea acestui dezechilibru s-ar putea răsfrânge şi în cel extern, deja persistent şi, totodată, ar putea atrage penalizări din partea agenţiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran şi, implicit, asupra cursului de schimb şi ratei anuale a inflaţiei”, avertizează analiștii Băncii Naționale a României.
De altfel, dat fiind gradul relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii, „nu sunt excluse presiuni inflaţioniste persistente generate de majorările salariului minim, de creşterea rapidă a celor din sectorul public, dar şi de caracterul puternic concurenţial al pieţelor forţei de muncă”, mai arată sursa citată.
„De altfel, atât în perioadele recente, cât și în perspectivă, au avut loc și, respectiv, se preconizează, majorări ample ale costurilor unitare cu forța de muncă.
Pe acest fond, creșteri salariale ce depășesc semnificativ dinamica productivității muncii din economie ar putea fi acomodate de companii doar în măsura în care aceste costuri ar fi, cel puțin parțial, transferate către consumatori”, avertizează BNR.
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei a înregistrat o nouă accelerare.
Dinamica anuală a costurilor cu forța de muncă rămâne înaltă.
Temperare doar ușoară a ritmului salariilor în T2 2024O serie de factori externi precum șocurile inflaționiste de la nivel global, înăsprirea condițiilor financiare ori volatilitatea prețurilor la energie, inclusiv ca urmare a tensiunilor geopolitice, reprezintă surse semnificative de riscuri.
Astfel, riscurile geopolitice – războiul din Ucraina și, mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu – care tind să se permanentizeze, reprezintă provocări la adresa funcționării fără sincope a fluxurilor comerciale și investiționale.
Orice escaladare a acestor tensiuni poate afecta rutele comerciale, lanțurile de aprovizionare și modelele investiționale deja funcționale, creând perturbări semnificative ale fluxurilor de exporturi și importuri și putând, astfel, genera riscuri de natură stagflaționistă (prețuri și, implicit, inflație mai ridicate, concomitent cu trenarea sau chiar scăderea activității economice).
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
