Andreea Soare După informaţiile apărute cu privire la un atac al ucrainenilor asupra unui depozit de petrol din Sankt Petersburg, care a avut loc joi, ministrul industriilor strategice din Ucraina, Oleksandr Kamişin, a confirmat că drona folosită de ucraineni în Rusia era de producţie internă.
Confirmarea acestuia vine în aceeaşi zi în care mai multe publicaţii ucrainene au scris că atacul a fost rezultatul unei operaţiuni de informaţii care includea folosirea „unor echipamente ucrainene moderne” şi că a fost vizat depozitul de petrol din oraşul rusesc Sankt Petersburg, notează Monitorul Apărării.
„Avem capacitatea de a produce ceva care zboară şi costă 350 de dolari bucata, ceva care a zburat până la Sankt Petersburg în această seară.
Este produs în Ucraina.
Aşadar, am lovit acea ţintă în această seară.
Acest lucru a zburat exact 1.250 de km”, a spus Kamişin.
Acesta nu a oferit detalii despre capabilităţile generale ale dronelor, numele acesteia sau numărul deţinut de ucraineni.
Vezi mai multe articole din categoria externe Atacul ucrainenilor a arătat, astfel, că ţintele militare din Sankt Petersburg şi Leningrad pot fi vizate de forţele ucrainene.
Kamişin susţine că Ucraina îşi „reface arsenalul” de drone şi că, anul acesta, vor mai fi văzute astfel de acţiuni.
Acesta susţine, de asemenea, că ucrainenii reuşesc deja să construiască sisteme de artilerie autopropulsate de 155mm.
În 2024, Kievul vrea să-şi consolideze capacitatea de producţie de echipamente militare.
La final de 2023, Ucraina anunţa că vrea să producă până la un milion de drone tip FPV (first person view), care s-au dovedit a fi extrem de eficiente pe câmpul de luptă, şi peste 11.000 de drone de atac cu rază lungă şi medie de acţiune.
Forţele aeriene ucrainene au folosit intens dronele FPV, iniţial produse pentru a fi folosite de civili, însă ulterior modificate pentru a le utiliza pe câmpul de luptă.
Kamişin estima, în decembrie 2023, că Ucraina poate produce până la 50.000 de drone FPV.
Utilizarea dronelor în războiul din Ucraina a trecut prin mai multe etape, de la începutul invaziei şi până în prezent, scrie CFR (Council on Foreign Relations).
Iniţial, ucrainenii se bazau pe dronele turceşti TB2 Bayraktar (care au fost, ulterior, şi extrem de populare, fapt care a produs vânzări enorme pentru compania turcească Bayar, în 2023).
La puţin timp, însă, ruşii au reuşit să preia controlul aerian, să detecteze şi să doboare dronele turceşti mult mai uşor, astfel că TB2 Bayraktar este folosită acum în special pentru colectarea de informaţii.
Ulterior, ucrainenii au început să folosească dronele de mici dimensiuni, care le-au oferit mai multe capabilităţi de a lovi ţintele ruseşti.
Aceştia au început să cumpere (în urma unor strângeri de fonduri sau donaţii) drone comerciale, ieftine, şi să le folosească în război.
Mai exact, este vorba despre dronele FPV, folosite în general de civili pentru filmări, pe care ucrainenii le-au modernizat, improvizând explozibili pe care îi ataşează dronelor care, ulterior, pot lovi ţintele dorite.
Acestea desfăşoară atacuri de înaltă precizie şi sunt mai greu de detectat de sistemele de apărare aeriană ruseşti.
De cealaltă parte a conflictului, Rusia foloseşte drone produse intern, precum Orion, Eleron-3, Orlan-10 şi Lancet, precum şi drone iraniene Shahed 136.
Dronele de mici dimensiuni sunt preferate de ambele părţi aflate în conflict întrucât, lansate mai multe deodată (roi de drone), pot satura sistemele de apărare aeriene.
Acestea nu pot ajunge la ţintă dacă sunt folosite, însă, sisteme de bruiaj, care trimit semnale electromagnetice puternice care cauzează doborârea dronelor.
Din acest punct de vedere, Rusia pare să-şi menţină superioritatea, dezvoltarea capabilităţilor de război electronic fiind un domeniu intens dezvoltat de Moscova dinainte de invazia în Ucraina.
Dacă Ucraina dezvăluie că a început producţia de drone şi că vrea să producă până la 1 milion de drone PFV, nici ruşii nu sunt mai prejos.
Rusia a întărit cooperarea cu Iran în domeniul militar şi a terminat construcţia unei uzine de drone în Tatarstan, la 800 de km de Moscova, unde ar putea produce, potrivit experţilor, şase mii de drone prototip Shahed-136 (redenumite Geran-2), până în 2025.
Provocarea atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina, este crearea şi utilizarea unor sisteme antidrone care să fie mai ieftine decât ţintele lor.
