China construieşte un mega port pe coasta Pacificului, în Peru pentru a dezvolta puternic comerţul cu America de Sud, acesta urmând să fie inaugurat la sfârşitul lui 2024, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Portul de apă adâncă, construit printr-o investiţie de 3,5 miliarde de dolari, va oferi Chinei o poartă directă către regiunea bogată în resurse.
În ultimii zece ani, Beijingul a devansat Statele Unite ca cel mai mare partener comercial pentru America de Sud, cumpărând soia, porumb şi cupru.
Portul, deţinut majoritar de firma de stat chineză Cosco Shipping, deschide o nouă filă la acest capitol, urmând să fie primul controlat de China în America de Sud.
Acesta va putea găzdui cele mai mari nave de marfă, care se pot îndrepta direct spre Asia, reducând timpul de călătorie cu două săptămâni pentru unii exportatori.
Beijingul şi Lima speră că Chancay va deveni un hub regional, atât pentru exporturile de cupru din naţiunea peruană, cât şi pentru soia din vestul Braziliei, care traversează în prezent Canalul Panama sau ocoleşte Atlanticul înainte de a ajunge în China.
„Megaportul Chancay îşi propune să transforme Peru într-un nod portuar şi comercial strategic între America de Sud şi Asia”, a declarat ministrul peruan al Comerţului, Juan Mathews Salazar, pentru Reuters.
Făcând parte din proiectul „Centura și Drumul”, vechi de un deceniu, noul port întruchipează provocarea cu care se confruntă Statele Unite şi Europa, în timp ce încearcă să contracareze influenţa crescândă a Beijingului în America Latină.
Puterea comercială a Chinei a ajutat-o să câştige aliaţi şi influenţă în forumurile politice, financiare şi tehnologice.
Construcţia completă a început în 2018, la Chancay, la aproximativ 80 de kilometri la nord de Lima.
Prima fază a Chancay este programată să fie finalizată în noiembrie 2024.
Preşedintele chinez Xi Jinping, aşteptat în Peru pentru un summit de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), în noiembrie, ar putea inaugura portul, a declarat o sursă diplomatică din Lima.
Ambasada Chinei din Lima nu a răspuns întrebărilor Reuters.
„Face parte din noul Drum al Mătăsii din China”, a declarat Mario de las Casas, director de afaceri corporative pentru Cosco Shipping, care deţine o participaţie de 60% în port.
Restul este controlat de compania minieră locală Volcan, în care Glencore deţine o participaţie.
Jose Adriano da Silva, un antreprenor agricol din statul Acre din vestul Braziliei, care a vizitat portul, a declarat că proiectul va accelera dezvoltarea regională.
El a spus că sunt în desfăşurare discuţii între oficialii peruvieni şi brazilieni pentru a rezolva provocările legate de transportul terestru.
Guvernul din Peru plănuieşte o zonă economică exclusivă în apropierea portului, iar Cosco vrea să construiască un centru industrial lângă Chancay, pentru a procesa materii prime care ar putea include cereale şi carne din Brazilia, înainte de a le expedia în Asia.
Ambasadorul Braziliei în Peru, Clemente Baena Soares, a declarat că există planuri pentru întâlniri între oficiali la începutul acestui an, pentru a încerca să rezolve obstacolele logistice, sanitare şi birocratice de la graniţă, astfel încât camioanele braziliene să poată ajunge mai uşor în port.
„Este o oportunitate pentru producţia de cereale şi carne, în special din Rondonia, Acre, Mato Grosso şi Amazonas (n.r.
4 provincii braziliene), să meargă în Asia prin portul Chancay”, a spus Soares, care a vizitat şi Chancay în septembrie.„(Afacerile braziliene) sunt încântate de posibilitatea de a nu mai folosi Canalul Panama pentru a-şi duce mărfurile în Asia”.
El a adăugat că ar trebui să existe investiţii într-un drum existent, cunoscut sub numele de Autostrada Interoceanică, care trece de la sud, în Peru, prin Anzi până în Brazilia, pentru a îmbunătăţi rutele de transport.
O legătură feroviară mult discutată a rămas în faza de studiu, a spus el.
China a depăşit Statele Unite în ceea ce priveşte comerţul în America de Sud şi Centrală în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, în ciuda faptului că administraţia sa a avertizat regiunea despre pericolele de a se apropia prea mult de Beijing.
Sub preşedintele Joe Biden, decalajul s-a mărit, în ciuda încercărilor de a inversa tendinţa.
Oficialii americani adoptă acum o abordare diferită, susţinând că Statele Unite oferă regiunii şi alte lucruri dincolo de comerţ, inclusiv investiţii în industriile de înaltă tehnologie.
„Cred că folosirea comerţului pentru a evalua influenţa Chinei nu este o modalitate exactă”, a declarat Juan Gonzalez, consilier la Casa Albă şi director principal pentru emisfera vestică al Consiliului Naţional de Securitate, la Buenos Aires.
„Suntem încrezători în capacitatea noastră de a concura cu China”, a adăugat el, îndemnând guvernele regionale să se asigure că nu există „condiţii politice” legate de comerţul cu Beijingul.
Beijingul spune că comerţul şi investiţiile sale în America Latină sunt câştigătoare pentru ambele părţi.
Aproximativ 150 de ţări au aderat la proiectul „Centura și Drumul” cu China, inclusiv 22 din America Latină.
Schimbarea de-a lungul a zece ani este puternică.
Acum un deceniu, Peru, al doilea mare producător de cupru, a tranzacţionat puţin mai mult cu Statele Unite decât China.
Acum, China are un avans de peste 10 miliarde de dolari în comerţul bilateral, arată cele mai recente date anuale.
Această tendinţă se manifestă și în restul regiunii.
