Ameninţări şi violenţe în Franţa înaintea alegerilor Franţa se află într-o stare de tensiune înaintea alegerilor de duminică, caracterizată de agresiuni fizice şi ameninţări cu moartea, în timp ce extrema dreaptă speră să ajungă la putere pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
Forţele de centru şi de stânga se mobilizează pentru a împiedica partidul Marinei Le Pen să obţină controlul legislativ în viitor.
Incidente precum agresiunea asupra purtătorului de cuvânt al Guvernului, Prisca Thévenot, şi a echipei sale de campanie într-o suburbie pariziană au stârnit indignare.
Atacatorii, presupuşi tineri care smulgeau afişele opoziţiei, au rănit şi candidaţi locali ai partidului lui Macron.
Incidentul, filmat şi distribuit pe reţelele sociale, a stârnit indignare şi a evidenţiat tonul agresiv al campaniei.
Vezi mai multe articole din categoria externe Marine Le Pen, liderul extremei drepte, a reacţionat la incident fără a-l condamna explicit, folosind ocazia pentru a-şi întări retorica naţionalistă.
Ea este acuzată că alimentează sentimente rasiste şi naţionaliste în contextul fervorii electorale.
Între timp, preocupările legate de interferenţele externe ruseşti sunt tot mai mari.
Sprijinul explicit al Kremlinului pentru Le Pen înaintea alegerilor a stârnit controverse, cu acuzaţii de instigări ruseşti menite să destabilizeze democraţia franceză.
În ciuda eforturilor lui Le Pen de a se distanţa de regimul lui Putin după invazia din Ucraina, întrebări despre legăturile partidului şi alinierea sa ideologică rămân fără un răspuns clar.
Al doilea tur al alegerilor va decide dacă Rassemblement National (RN) condus de Le Pen va obţine o majoritate parlamentară, putând forma următorul Guvern.
Sondajele sugerează că RN şi aliaţii săi ar putea câştiga între 190 şi 220 de locuri din totalul de 577.
Partidele principale se mobilizează pentru a preveni acest lucru, în condiţiile în care sondajele sugerează posibilitatea unei coaliţii conduse de RN, dar fără o majoritate absolută.
Situaţia este exacerbată de provocările cu care se confruntă preşedintele Emmanuel Macron în formarea unui front unit împotriva ascensiunii extremei drepte, în contextul demisiilor şi alianţelor strategice dintre partidele de opoziţie.
Rezultatul rămâne incert, cu implicaţii nu doar pentru politica internă franceză, ci şi pentru stabilitatea europeană în contextul creşterii sentimentelor naţionaliste şi a tensiunilor geopolitice.
Măsurile sporite de securitate, cu 30.
000 de poliţişti desfăşuraţi în Paris şi suburbiile sale, reflectă seriozitatea situaţiei şi potenţialul pentru noi tulburări în funcţie de rezultatele alegerilor.