Cluj-Napoca şi împrejurimile sale oferă locuri impresionante de vizitat, perfecte pentru o zi în care vrei să vezi ceva nou.
Judeţul Cluj găzduieşte numeroase rezervaţii naturale, iar relevanţa lor variază, acestea fiind de importanţă geologică, botanică, peisagistică sau faunistică.
Rezervaţia Cariera Corabia se află în satul Someşu Rece din comuna Gilău.
Zona a fost declarată rezervaţie naturală datorită rocilor metamorfice, care au luat naştere în urma unor procese de transformare din structurile mineralogice ale scoarţei terestre, potrivit clujtourism.
ro.
Rocile metamorfice predominante din rezervaţia Cariera Corabia sunt şisturile cristaline, roci care se găsesc mai ales în Carpaţii Meridionali.
Rezervaţia se află în extremitatea estică a judeţului Cluj, în partea vestică a satului Geaca şi cea estică a satului Legii.
Este o rezervaţie de tip avifaunistic.
Aria protejată este reprezentată de zone cu fâneţe umede, luciu de apă şi zone de mlaştină, întâlnind plante precum stuful şi papura.
Rezervaţia cuprinde sudul văii Legii , Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii şi porţiunea vestică a Lacului Geaca.
În rezervaţie pot fi admirate mai multe specii de păsări migratoare, precum egreta, stârcul cenuşiu, buhaiul de baltă, nagâţul, găinuşa-de-baltă şi lişiţa.
Cascada Valea Sasului este situată la 6 kilometri de Someşul Rece, formându-se pe un afluent de dreapta al râului Someşul Rece.
Cascada are o înălţime de aproximativ 10 metri şi este modelată de şisturi cristaline.
Dealul cu fluturi este o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.
Ea se situează în sud-estul judeţului Cluj, în comuna Viişoara.
Rezervaţia adăposteşte o mare diversitate de fluturi, precum şi specii de plante, printre care astragalus, salvia, jurinea sau târtan.
Lacul Ştiucii este o arie protejată de interes naţional.
El se află în comuna Fizeşu Gherlii, satul Săcălaia.
Ştiuca, specia piscicolă dominantă a lacului, a dat rezervaţiei această denumire.
Lacul, este unul natural de apă dulce.
În acesta se regăsesc specii piscicole, precum ştiuca, şalăul, somnul, crapul şi carasul sau păsări din speciile lişiţă, presură şi stârc cenuşiu.
Cetatea de la Dăbâca se află pe terasa superioară a văii Lonei.
Potrivit cercetărilor arheologice, ea a fost construită în mai multe etape, la perioade scurte de timp şi a evoluat, de la statutul de fortificaţie colectivă, la cea de reşedinţă a comitatului Dăbâca.
Cetatea avea o formă triunghiulară, cu vârf orientat spre nord.
Pe latura sud-vestică avea mai multe valuri de pământ şi şanţuri de apărare.
În cetatea se putea intra prin două părţi, pe latura nordică şi sud-vestică.
Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei tătarilor din anii 1241-1242.
Cetatea de la Dăbâca a fost reconstruită, dar nu şi-a recâştigat importanţa pe care a avut-o.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
