Cea mai gravă criză din Uniunea Europeană este penuria de forță de muncă pentru ocupațiile din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii.
Cea mai gravă criză este lipsa a circa 20-30 de milioane de angajați calificați și specializați din punctele fierbinți ale PIB-ului comunitar.
Nu criza războiului este principala problemă – ne lipsește dotarea militară pentru că avem penurie de forță de muncă – nici criza energetică – importăm echipamente și energie pentru că avem deficit de forță de muncă – și nici criza lanțurilor de aprovizionare – am alungit lanțurile de aprovizionare pentru că avem deficit de forță de muncă.
Deficitul de resursă umană a facilitat o migrare disproporționată de personal calificat și specializat de la est către vest.
Asistăm, dacă vreți, la un fenomen pervers de „furt de angajați” in corpore cauzat de lipsa de convergență între regiunile bogate și cele sărace ale Uniunii Europene.
Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajații formați pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atrași pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului.
Nu se poate termina bine.
Datorită lipsei de forță de muncă statele din est vor produce tot mai puțin devenind tot mai sărace și dependente.
Statele din vest vor trebui sa dea salarii tot mai mari, asta însemnând prețuri mai mari și lipsa de competitivitate față de țările industrializate din afara comunității.
Deficitul de brațe de muncă în Uniunea Europeană devine periculos, țările membre sunt obligate să ia măsuri excepționale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria și, mai recent, Grecia.
Ni se dau asigurări că digitalizarea, inteligența artificială și roboții vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat și că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăți din aceasta cauză și nu, de exemplu, școlile de profesii.
Ni se spune că muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până și pe aceștia se întrec să și-i fure țările uniunii.
Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea și specializarea cerută de industrie și servicii.
Nu există o soluție la deficitul de forță de muncă, problemele se vor agrava și vor adânci decalajele dintre țările Uniunii Europene.
Industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și serviciile vor fi extrem de afectate.
Iar costurile vor continua să crească reflectându-se în prețurile pe care toți trebuie să le plătim.
Iată o propunere pentru europarlamentarii clujeni.
Să inițieze un proiect de directivă care să cartografieze Top 100 Ocupații Critice din industrie și servicii pentru care nu există soluții tehnologice și pentru care să existe un acord de cooperare pentru formare între țările Uniunii Europene pentru a rezolva criza forței de muncă.
Acordul să prevadă ca țările își vor dezvolta propria resursa umană calificată și specializată si nu vor continua să-și fure angajații din Top 100 Ocupații Critice.
În absența unor soluții logice și uniforme penuria de brațe de muncă din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii va deveni tot mai gravă.
Soluții de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de muncă sau creșterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale și economice masive.
Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia ClujCitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
