Ideea de bază nu este de a mânca mai puțin, ci mai calitativ.
Conceptul care se află la baza dietei Montignac este indicele glicemic al alimentelor.
Unele alimente stimulează secreția de insulină, iar acest regim propune moderarea acestor alimente până la aproape eliminare.
Alimentele cu indicele glicemic mic ridică puțin câte puțin glicemia și asigură și o senzație mai lungă de sațietate, față de cele aflate la polul opus.
Pe lângă senzația de sațietate, acestea conțin și multe fibre vegetale, astfel menținând sănătatea tractului gastrointestinal.
Câteva exemple de alimente cu index glicemic mic, sub 55, ar fi fructele, cu excepția bananelor, legumele, semințele, nucile, cerealele integrale, ciupercile și iaurtul.
Este recomandată totuși moderația, ca la orice, dar este aproape imposibil să se ajungă la supraalimentare din cauza acestor tipuri de alimente.
Mâncărurile care ar trebui evitate sunt cele cu indicele glicemic aflat între 69 și 100, valoarea maximă pe care o are glucoza pură.
Exemple de astfel de alimente sunt pâinea albă, orezul alb, ciocolata, biscuiții, cartofii prăjiți și covrigii.
Senzația de sațietate este una foarte mică în ceea ce privește produsele de patiserie și în general cele care au zahăr adăugat, aceste produse facilitând supraalimentarea.
Alimentele de acest tip, consumate în exces sporesc starea constantă de hiperglicemie ceea ce crește exponențial riscul de diabet.
Pe lângă asta, pot facilita și rezistența la insulină, specifică diabetului de tip 2.
Obezitatea, însoțită de probleme cardiovasculare și musculo-scheletice sunt alte probleme ce pot apărea în urma excesului de alimente cu un indice glicemic mare.
Reguli principale ce ar trebui respectate în timpul dietei:- consumul de carbohidrați cu indice glicemic mic;- carbohidrații nu trebuie asociați cu grăsimile în prima fază a dietei, combinația aceasta facilitând depozitarea grăsimii;- trebuie să treacă minim 4 ore după ce a fost servită o masă bogată în proteine și grăsimi, pentru a putea mânca una bogată în carbohidrați;- untul și carnea grasă trebuie evitate;- nu se recomandă alimentele prăjite.
Între mese este recomandat consumul de gustări pentru a nu mânca prea mult la mesele principale.
Scăderea în greutatePrima etapă se concentrează pe consumul de carbohidrați cu un indice glicemic de maxim 50.
Este esențial ca mesele să nu faciliteze creșterea nivelului de zahăr din sânge.
Acest mod de alimentație previne acumularea de kilograme în plus și susține arderea grăsimilor existente în corp pentru a produce energie.
Dacă scopul este de a slăbi măcar 5 kilograme, prima etapă va dura cel puțin 3 luni, iar dacă se urmărește a slăbi mai mult, după ce se atinge greutatea dorită, regimul va continua încă o lună.
StabilizareaÎn a doua etapă se va continua monitorizarea indicelui glicemic al carbohidraților consumați, dar în această etapă se pot consuma, cu indulgență, și carbohidrați cu indice caloric mare.
Mesele din dieta Montignac se împart în două: mesele cu carbohidrați și mesele cu proteine și grăsimi.
Mesele cu carbohidrați trebuie să constituie în prima fază jumătate din mesele pe o săptămână.
Aceste mese au carbohidrați cu indice glicemic mic și exclud grăsimile.
Exemple:Mesele cu proteine și grăsimi sunt foarte esențiale pentru organismul uman și nu influențează cu nimic nivelul glicemiei.
Singurii carbohidrați recomandați pentru aceste mese sunt cei cu indicele sub 15, cum ar fi spanacul, broccoli sau varza.
Exemple:Toate acestea sună prea bine pentru cineva care dorește să slăbească foarte repede într-o perioadă scurtă de timp, chiar prea bine.
Dieteticianul Diana Văsăliuț a declarat pentru monitorulcj.
ro că: „Noi ca și specialiști nu prea suntem de acord cu categorizarea alimentelor între rele și bune, pentru că acest lucru poate duce la dezvoltarea ortorexiei.
Punerea de etichete pe alimente promovează anxietatea și frica față de anumite tipuri de mâncare.
Fiind o dietă populară care promite pierderea în greutate într-o perioadă scurtă de timp, nu e deloc sustenabilă.
Practic nu este cu nimic mai presus față de o alimentație echilibrată și sănătoasă, individualizată pe nevoile și obiectivele fiecărei persoane.
Ca medic dietetician promovez o alimentație echilibrată, care să conțină toate grupele alimentare, alimente nutritive integrale, care să ne asigure vitaminele, mineralele și antioxidanții de care organismul are nevoie pentru a funcționa optim.
Dacă persoana dorește o pierdere în greutate, care să fie și sustenabilă are nevoie de timp.
Pentru ca acele kilograme pierdute să nu fie câștigate înapoi, avem nevoie de educație nutrițională, să știm exact cum trebuie să arate farfuria noastră.
De aceea eu lucrez cu pacienții pe educație.
Nu doresc să le dau o foaie cu un plan alimentar de care să depindă.
Nu despre asta e vorba.
Dieta asta trebuie făcută sub supravegherea unui specialist.
Dacă cineva o face după ureche, e posibil să apară tot felul de carențe.
Este destul de restrictivă în prima fază și pot să apară complicații.
Dacă se merge pe tot ce înseamnă că scoatem partea de alimente care conțin carbohidrați, există riscul pentru o persoană cu diabet zaharat de tip 1 să apară hipoglicemia, care poate duce până și la pierderea cunoștinței, scăzând prea tare nivelul glucozei din sânge.
”Pe de altă parte Diana Văsăliuț a amintit și de cazurile în care această dietă este recomandată.
„Are și unele avantaje dieta asta.
Promovează un control glicemic mai bun, util pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau cu rezistență la insulină, cum ar fi cazul pacientelor cu ovare polichistice.
De asemenea limitează tot ce înseamnă alimente ultraprocesate care conțin mulți carbohidrați rafinați, grăsimi și pune accentul pe alimente cu un indice glicemic scăzut, în mare parte tot ce înseamnă legume, legume cu frunze verzi, fructe, leguminoase și boabe.
”Articol scris de Aurel-Constantin Bîrliba.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
