Uneori, bucuria de a vedea pe cineva drag se traduce în mod debil printr-un zâmbet, deși cel pe care-l reîntâlnești se află într-o situație precară.
Pe urmă, regreți că ai zâmbit ca prostul în fața greutăților celuilalt, în loc să fi exersat cel mult un surâs de încurajare.
Am întâlnit-o la piață, mai să n-o recunosc.
Tanti Maria, femeia de serviciu din liceu.
Mult mai îmbătrânită, căra o jumătate de plasă de produse, gâfâind.
Se oprea din 20 în 20 de metri, că efortul o obosea vizibil.
Am întrebat-o, bucuros că am văzut-o, ce mai face.
Femeia o ducea greu, dar avea noroc cu cei doi băieți pe care-i crescuse singură după moartea soțului.
Cei doi îi trimiteau 800 de lei lună de lună- că atât o costau medicamentele.
Dacă era să trăiască doar din pensia ei, ar fi fost muritoare de foame.
În statistici, tanti Maria este unul dintre supraviețuitori.
Are circa 2.
300 de lei pensie, iar medicamentele îi iau jumătate din bani.
Gazul, curentul și utilitățile îi iau cealaltă jumătate.
Asta atunci când nu vine vreo regularizare și plătește cât nu poate duce.
Tanti Maria nu le are cu transmiterea online a indexurilor și nici nu vrea să delege copiilor această corvoadă.
„Are și ei viața lor, mamă!”, zice șoptit.
Tanti Maria e unul din cei 5 milioane de pensionari care „se bucură” de pensia lor.
Băieții nu știu dacă or să apuce pensia, că se aude că o să crească vârsta de pensionare!”, zice ea trădându-și accentul din Ardeal.
Numărul mediu de pensionari a fost de circa 5 milioane, în scădere cu 4.
000 de persoane faţă de trimestrul IV 2023, a transmis vineri Statistica.
E drept, cand vorbim de pensionari tindem să avem în minte persoane de 65+, deși aceasta ar fi o imagine falsă.
„Ne permitem luxul să retragem din activitate oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i, pe mulți dintre ei, foarte mult și nu mai au nicio motivație să revină în piața muncii marea majoritate a lor”, a spus economistul șef al Raiffeisen Bank la o conferință recentă.
HotNews a consultat datele oficiale ale Statisticii cu privire la județele cu cei mai mulți pensionari tineri.
Dar datorită creșterii costului vieții, pensiile sunt sub presiune, și asta nu doar la noi ci în întreaga Europă.
Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar crează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale.
Pe scurt, pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari în plus iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent.
Peste tot pensionarii se întreabă dacă le va ajunge pensia pentru a supraviețui decent.
Dacă te uiți la sistemele de pensii din Europa și compari datele cu costul vieții calculat de Numbeo poți să-ți faci o idee despre ce țări oferă recompense financiare generoase pensionarilor și care sunt statele mai „zgârcite”.
Luxemburg se află în fruntea indicelui european de rentabilitate a pensiilor.
Sistemul de pensii din Luxemburg plătește în medie 6.
095,87 EUR, iar pensionarii se pot aștepta la un trai confortabil.
Pe locul al doilea e Spania, unde cei care se apropie de vârsta pensionării au o perspectivă atrăgătoare, cu o pensie relativ consistentă, ca să nu mai vorbim de vremea fantastică.
Multe dintre statele membre ale UE își măresc vârsta de pensionarecu scopul de a menține persoanele în vârstă în câmpul muncii active dar și pentru a atenua creșterea poverii financiare asupra bugetului de stat.
Succesul unor astfel de încercări depinde, într-o oarecare măsură, de existența unei oferte adecvate de locuri de muncă.
Acest lucru poate contribui parțial la compensarea impactului îmbătrânirii populației, îmbunătățind în același timp bunăstarea financiară a unor persoane în vârstă care altfel nu ar putea avea un venit adecvat pentru pensionare.
BNR este îngrijorată de schimbările demografice la care asistăm și o menționează printre „vulnerabilitățile structurale importante cu implicații majore asupra stabilității financiare”.
În Hunedoara, vârsta medie a populației a crescut cu 2,6 ani.
Dar cel mai bătrân județ rămâne Teleorman, unde vârsta medie se apropie de 46 de ani, cu peste 8 ani mai mult decât în Ilfov.
În varianta intermediară de proiectare a populaţiei vârstnice rezidente s-a estimat că, faţă de anul 2016, în anul 2060 populaţia rezidentă de 65 de ani şi peste va creşte cu un milion de români.
La orizontul anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor (de 0-14 ani) şi a populaţiei adulte (de 15-64 ani), în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
În primul rând, va crește cererea de servicii destinate vârstinicilor.
De la servicii de asistență medicală la domiciliu, la prestări de servicii (cumpărături, achitarea facturilor ș.
a.
m.
d), până la servicii mai sofisticate.
Asta presupune și o suplețe a filosofiei fiscale, în sensul asigurării unor deductibilități celor care se ocupă de îngrijirea bătrânilor, după modelul statelor occidentale.
E aproape un loc comun printre economiști faptul că îmbătrânirea populației în ultimele decenii – pe măsură ce generația baby boomers de după război se apropie de pensionare iar rata natalității în rândul copiilor lor a scăzut – a contribuit la ratele scăzute ale dobânzilor.
„Problema îmbătrânirii este foarte emoționantă: cine va avea grijă de bunica?”, se întreba acum câțiva ani George Magnus, consilier economic șef la UBS.
Măsuri precum creșterea vârstei de pensionare, acordarea de stimulente pentru cei care au grijă de bătrâni sau acceptarea unui număr mai mare de migranți ar putea atenua efectul îmbătrânirii populației.
Vezi și care sunt cele mai tinere și cele mai îmbătrânite județeSursa foto: Sursa: Feverpitched | Dreamstime.
com
