Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord poate deja să conteze pe mobilizarea rapidă a 300.
000 de soldaţi puşi la dispoziţie de statele sale membre, într-un moment în care ea trebuie să facă faţă ameninţării ruse în Europa, scrie joi AFP, citând un înalt responsabil al NATO, potrivit Agerpres.
După declanşarea invaziei ruse din Ucraina, în februarie 2022, ţările din NATO s-au pus de acord să majoreze substanţial numărul de soldaţi ce pot fi mobilizaţi în mai puţin de 30 de zile.
Răspunsurile date de aliaţi „depăşesc cu mult 300.
000”, cifră pe care şi-a fixat-o atunci NATO, a precizat acest responsabil, sub acoperirea anonimatului.
Această capacitate sporită de mobilizare face parte din planurile puse în acţiune de către NATO de a răspunde oricărui eventual atac, planuri decise în timpul summitului NATO de la Vilnius (Lituania), anul trecut.
Aceste planuri de apărare precizează ceea ce trebuie să facă fiecare aliat în caz de invazie din partea Rusiei, pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece.
Comandamentele militare verifică în fiecare stat al NATO dacă ele au capacităţile necesare şi dacă sunt în măsură să pună în aplicare aceste planuri.
Însă NATO a acumulat întârzieri în materie de apărare antiaeriană şi de rachete cu rază de acţiune lungă.
Tot joi, statele membre ale NATO au aprobat un plan în vederea unei misiuni de asistenţă şi instruire pentru armata ucraineană destinate susţinerii acesteia în războiul cu Rusia, au declarat surse din cadrul alianţei pentru agenția germană de presă DPA.
Misiunea, care va fi denumită „Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina” (NATO Security Assistance and Training for Ukraine NSATU), va presupune furnizarea de ajutor militar Ucrainei în cadrul structurilor oficiale ale NATO pentru prima dată de la începutul războiului cu Rusia.
Până în prezent statele NATO au coordonat acest ajutor prin grupul informal condus de SUA şi denumit Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, cunoscut şi ca „grupul de la Ramstein”, după numele bazei militare americane din Germania unde a avut loc prima lor reuniune după lansarea invaziei ruse în Ucraina.
Noua misiune este doar un element dintr-o propunere mai largă prezentată de șeful NATO, Jens Stoltenberg, şi aflată încă în discuţie, pentru un angajament pe termen lung în favoarea Ucrainei.
Stoltenberg a cerut luna trecută la o reuniune a miniştrilor de externe din statele NATO ca ajutorul militar oferit Ucrainei de aceste ţări să atingă cel puţin 40 de miliarde de euro pe an atât timp cât va fi necesar în războiul cu Rusia, estimând de asemenea că aliaţii trebuie „să împartă povara în mod echitabil” pentru finanţarea acestui ajutor, după ce propusese anterior un angajament financiar al aliaţilor pentru Ucraina de 20 de miliarde de euro pe an pentru următorii cinci ani.
Acordul de joi privind crearea respectivei misiuni de asistenţă pentru Ucraina nu cuprinde angajamente financiare precise, dar stabileşte că ajutorul militar oferit Kievului va fi coordonat de Alianța Nord-Atlantică.
Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.
ro
