O mamă singură a adoptat două surori cu experiențe traumatizante: „A doua fetiță am luat-o fără să o mai vedem. Era a noastră, ce să mai vedem?”

Spread the love

Pentru Anamaria Nicolae, mamă singură, planul inițial era să adopte un copil.

O fetiță, pe Mirela.

Dar pentru că un an mai târziu a fost anunțată că în sistemul de protecție a apărut și o surioară a ei, Anya, a considerat că ar fi nedrept să nu o ia și pe ea acasă.

De atunci, în casa lor se scriu în fiecare zi paginile unei povești de dragoste în trei.

„A treia oară e cu noroc”- așa se spune și exact așa a fost și pentru Mirela.

Când a fost adoptată de Anamaria, în 2019, copila de 3 anișori și un pic deja trecuse prin două familii.

Deși ducea această traumă a respingerii, adaptarea în familia definitivă, alături de mama ei – care este părinte unic – a fost absolut naturală.

A fost ca și cum s-ar fi căutat toată viața una pe cealaltă și, în sfârșit, s-au găsit, pentru a începe să repare și să construiască împreună.

Asta au și făcut, pentru că Mirela trebuia să descopere că unele lucruri nu sunt așa cum știa ea… „Mirela a fost copilul care dădea la o parte miezul de pepene ca să mănânce coaja, pentru că așa știa ea.

A fost copilul care atunci când am cumpărat porumb ca să-l fierb, l-a mâncat crud, pentru că așa știa ea sau așa făcuse ea”Fetița nu voia nici ca mama ei să-i citească povești, însă era ochi și urechi când îi vorbea despre propria copilărie.

La un an și jumătate de la adopție, Anamaria și-a făcut curaj să o roage pe cea mică să-i povestească și ea despre primii ani ai copilăriei.

Fetița de nici patru ani a privit-o în ochi, i-a luat capul în palme și i-a spus: „Mama, povestea mea este urâtă.

Nu vreau s-o spun.

” S-au îmbrățișat și au plâns amândouă.

După un an de la adopția Mirelei, Anamaria a fost anunțată că în sistemul de protectie a aparut si o surioara a ei.

Mama și fiica au discutat și au decis să o ia și pe ea acasă.

Fără ca măcar să o vadă, pentru că asta nu conta absolut deloc.

„Era a noastră, ce să mai vedem?!” Mirela a înțeles din discuție atât cât a putut să înțeleagă la acea vârstă, că în burtica în care a crescut ea a mai crescut încă o fetiță, dar reacția a fost una matură: „Mama, te rog, hai să o luăm acasă, să o creștem și pe ea!”CITEȘTE CONTINUAREA PE TOTULDESPREMAME.

RO

Lasă un răspuns