Dacă ai un credit luat în lei cu dobândă variabilă, nu te bucura foarte tare.
Deși inflația a scăzut peste așteptări, iar Guvernatorul BNR a legat tăierea dobânzii-cheie (de care sunt legate dobânzile la creditele în lei cu dobândă variabilă) de scăderea inflației, s-ar putea ca abia de la anul să simți o reducere a ratelor la bancă.
Părerile economiștilor sunt împărțite, dar cei mai mulți spun că abia în ultimul trimestru am putea vedea o reducere a dobânzii cheie, iar cum băncile actualizează dobânzile la credite din 3 în 3 luni sau din 6 în 6 luni (în funcție de tipul de credit), asta s-ar traduce într-o scădere a ratei la bancă abia în 2025.
Dar și aici am putea avea surprize.
Deocamdată nu se știe cum va arăta noul pachet fiscal al Guvernului, dar el va veni mai mult ca sigur cu creșteri de taxe, cu o reformă a sistemului de impozitare și cu o posibilă majorare de TVA, discuțiile din mediul politic vorbind de o creștere a TVA cu cel puțin două puncte procentuale (există chiar și scenarii de lucru în care TVA revine la 24%).
Toate aceste măsuri ar reinflama inflația, iar Isărescu s-ar vedea nevoit să urce iar dobânda-cheie, scenariu cu care nu ar fi deloc confortabil.
Inflația din mai a fost de 5,1%, sub nivelul dobânzii-cheie a BNR.
Guvernatorul a semnalat în mod repetat că discuțiile privind reducerea ratelor dobânzilor ar putea începe doar după ce inflația scade sub nivelul ratei cheie (7%).
Dar Isărescu nu vrea să scadă dobânda pentru câteva luni ca să aibă de unde s-o urce în caz că inflația se reaprinde.
Banca Centrală va tăia dobânda probabil în a doua parte, dacă nu apar și alte șocuri asupra inflației.
Astfel, cei care au credite legate la IRCC și cei care doresc noi credite ar trebui să aibă în vedere faptul că IRCC va rămâne la nivelul actual pe tot parcursul anului 2024, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, invitat la podcastul „Tu și banii”De-abia din 2025 vor apărea scăderi ale indicelui, mai spune economistul.
„De de unde acest decalaj? IRCC reacționează cu două trimestre la mișcarea ratelor de dobândă de pe piața monetară, astfel încât dacă BNR taie din dobândă în a doua parte a anului viitor, abia peste alte două trimestre vom avea și scăderea de IRCC.
Altfel spus, până la finalul lui 2024 vom avea un IRCC ca acum”, conchide Codirlașu.
În opinia lui Adrian Codirlașu, vom avea creșteri substanțiale de taxe, dar nu în 2024 întrucât sunt alegeri și nimeni nu majorează taxele în perioade electorale.
„Probabil această creștere de taxe va fi pusă pe umerii companiilor, iar acestea o vor plăti și apoi vor majora prețurile, astfel încât tot consumatorul va plăti.
Taxe directe asupra consumatorului vor apărea puternic din 2025.
Deja se vorbește de creșterea cotei unice, fie de introducerea unui impozit progresiv.
Trecând alegerile, probabil presiunile din partea Comisiei Europene vor fi extrem de mari și vor trebui adoptate măsuri pentru a ne încadra în țintele de deficit, adică va trebui să revenim cumva la o politică fiscală sustenabilă.
În momentul actual, politica fiscală nu e absolut deloc sustenabilă și, în opinia mea, e chiar un risc la adresa ratingului României”, mai spune economistul.
BRD: Inflația se situează în prezent cu mult sub proiecția BNR pentru sfârșitul trimestrului al doilea din acest an de 6,0%.
Defalcarea pe componente relevă o evoluție lunară aproape neregulată a prețurilor la alimente (+1,2% an/an) , produsele alimentare volatile precum legumele (-2,2% l/l) și ouăle (-0,9% l/l) înregistrând cele mai multe scăderi notabile ale prețurilor, în timp ce alte categorii de alimente au înregistrat în principal creșteri de preț.
Prețurile nealimentare au scăzut cu 0,4% lună/lună (+6,4% an/an) , actorii principali înregistrând evoluții mixte, după cum urmează: energie (-3,7% l/l), combustibili (-1,0% l/l) și Tutun (+1,3% m/m).
Prețurile serviciilor au crescut cu 0,4% l/l (+9,3% a/a), în principal din cauza creșterii tarifelor de transport aerian (+21,3% l/l), precum și a facturilor mai mari pentru Igienă și cosmetice (+0,7 % m/m) și Apă și canalizare (+0,6% m/m), arată un raport al BRD.
„Noi estimăm o viitoare reducere a dobânzii cheie în ultimul trimestru din acest an”, a explicat pentru HotNews economistul șef al instituției, Florian LibocorO decelerare mai puternică decât se aștepta a presiunilor prețurilor este de bun augur pentru puterea de cumpărare, dar implicațiile asupra politici monetare nu sunt clare.
Credem că Banca Națională a României (BNR) are nevoie de mai multe progrese pe frontul inflației serviciilor pentru a începe să reducă ratele.
Ne revizuim prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului 2024 de la 4,8% la 4,2%Inflația din România a scăzut semnificativ la 5,1% în luna mai, de la 5,9% în luna precedentă.
Contribuții pozitive semnificative au venit din inflația alimentară – care a crescut cu doar 1,2% anual, arată un alr raport ING transmis miercuri investitorilor.
Cea mai mare contribuție la surpriza pozitivă a inflației a venit din partea prețurilor la energie, în special gazele naturale, care au scăzut cu 7,0% în termeni lunari.
Acest lucru a venit după o altă scădere lunară de 11,0% în aprilie, ca urmare a deciziei guvernului de a plafona prețurile intermediare.
În ceea ce privește inflația foarte ridicată a serviciilor, cea care contează cel mai mult pentru BNR în acest moment, sunt necesare progrese suplimentare, având în vedere scumpirea acestora cu 9,3% în luna mai (0,4% lunar).
Presiunile prețurilor din sectorul serviciilor abia acum au intrat în teritoriul unei singure cifre după 16 luni în care au stat la peste 10%.
În plus, acestea alimentează disconfortul BNR, mai ales că salariile au crescut cu două cifre.
Revizuim în jos prognoza noastră pentru sfârșitul anului 2024 de la 4,8% la 4,2%, deoarece impactul negativ al prețurilor la energie nu poate fi ignorat.
Acestea fiind spuse, ceea ce a redus semnificativ inflația au fost elemente mai degrabă unice, nu cele pe care BNR ar fi vrut să le vadă.
Nu credem că există loc pentru ca inflația să decelereze mult mai mult anul viitor, mai ales având în vedere creșterile anticipate de taxe care vor urma în 2025.
Factori precum salariile, deficitul bugetar și activitatea de creditare continuă să sugereze un spațiu limitat pentru relaxarea politicii BNR.
În ceea ce privește deciziile viitoare de politică monetară, BNR va recunoaște probabil progresele actuale, dar va ține în continuare cu ochii pe evoluțiile structurale interne și externe.
Suntem mai încrezători în apelul nostru de reducere a ratelor din august și noiembrie.
Nu îl excludem pe primul care va veni în iulie, dar îi punem o probabilitate semnificativ mai mică.
Concluzia de astăzi ar putea fi că, în timp ce riscurile de creștere a ratelor dobânzilor s-au diminuat, continuăm să credem că factorii de decizie politică pot oferi doar un ciclu de relaxare foarte prudent în viitor.
Rata inflației din mai a fost cu mult sub prognoza noastră de 5,5% a/a și decât mediana sondajului Bloomberg de 5,6% a/a.
Inflația de bază a scăzut la 6,3% a/a în mai, de la 6,7% a/a în aprilie, în conformitate cu proiecția noastră.
Revizuim în jos prognoza inflației la sfârșitul anului la 4,0% a/a față de 4,2% a/a anterior, după această surpriză din mai.
Menținem neschimbată prognoza inflației de bază pentru decembrie 2024 la 4,9%.
Surpriza inflației poate consolida punctul nostru de vedere potrivit căruia prima reducere a ratei dobânzii BNR va avea loc în iulie cu 25 pb la 6,75% și ne așteptăm ca rata cheie să ajungă la 6,0% până la sfârșitul anului.
BNR a estimat inflația la 6,0% până la sfârșitul lui 2T24 în Raportul său asupra inflației din mai.
Estimarea noastră preliminară arată că IPC pentru iunie va scădea la 4,7% a/a.
În plus, reducerea dobânzii BCE din iunie ar trebui să facă BNR mai încrezătoare în momentul relaxării politicii monetare.
