Publicația Politico a făcut o analiză a celor mai importante efecte ale alegerilor europarlamentare de duminică, la care au votat 185 milioane de cetățeni din cele 27 de țări ale UE.
Partidul Popular European (PPE) se poate revendica câștigătorul alegerilor europarlamentare de duminică, chiar dacă grupurile extremiste au obținut scoruri foarte bune, arată o analiză Politico.
Partidul de centru dreapta din UE este pe cale să obțină aproximativ 184 de europarlamentari, practic un sfert din cei 720 membri ai Parlamentului European, potrivit datelor provizorii.
PPE este singurul partid de centru care și-a îmbunătățit performanța la aceste alegeri, în timp ce socialiștii și democrații, S&D, (de centru stânga) au rămas la același nivel ca în 2019, iar grupul Renew Europe a fost decimat.
Partidul Popular European va fi astfel capabil să încline agenda UE spre dreapta.
„Suntem un partid pro industrie, pro zone rurale, un partid al fermierilor din Europa”, a declarat recent pentru Politico liderul grupului PPE, Manfred Weber.
Din poziția în care se află, PPE ar putea negocia încă o dată o mare coaliție cu socialiștii și liberalii din Parlamentul European.
Așa cum au prezis și ultimele sondaje, partidele de extremă dreaptă au obținut victorii majore.
În Franța, Adunarea Națională a fost votată de o treime din alegători.
În Italia, partidul condus de Giorgia Meloni, Frații Italiei, a obținut 28,8 din voturi.
Cele două grupuri din Parlamentul European aflate la extrema dreaptă, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație (ID), vor avea împreună 131 de membri.
Asta fără să-i mai punem la socoteală și pe cei 15 reprezentanți ai Alternativei pentru Germania, cei 10 reprezentanți ai Fidesz din Ungaria, cei șase de la partidul „Confederația” din Polonia și cei trei membri ai partidului pro-Kremlin din Bulgaria, „Renașterea”.
În Italia succesul lui Meloni a subminat în același timp și formațiunea Liga, a lui Matteo Salvini, altădată lider în grupul Identitate și Democrație.
Liga a pierdut duminică două treimi din mandatele în PE.
Un lucru similar a avut loc și în Spania, unde partidul Vox a fost subminat de noul partid de extremă dreaptă condus de Alvise Peres, un influencer de pe internet.
Noul grup va avea trei parlamentari la Bruxelles.
Aceste mandate ar fi putut merge la Vox care va fi reprezentată în PE de 6 membri.
Dacă extrema dreaptă ar forma un singur grup ar deveni a doua cea mai importantă forță politică din Parlamentul European după PPE.
Acest scenariu însă este puțin probabil deoarece există rivalități și dezacorduri majore între formațiunile extremiste.
Dar o presiune din partea acestora va exista totuși în viitorul parlament.
După cinci ani în care au susținut „The Green Deal”, mulți alegători s-au întors acum împotriva partidelor verzi, a ecologiștilor.
Înfrângerile cele mai grele au fost în Franța și Germania, țările care au dat peste jumătate din numărul membrilor din PE.
Pentru următorul mandat, verzii vor coborî de la locul 4 la locul 6 și vor avea cu zece europarlamentari mai puțini.
Asta chiar dacă au înregistrat unele progrese în opțiunile de vot în Țările de Jos și Danemarca.
Grupul Renew Europe, care a până acum a fost grupul de pe locul trei din coaliția de centru care a dominat Parlamentul din ultimii cinci ani, a fost lovit serios la alegerile de duminică.
În Franța partidul lui Macron a făcut implozie în fața extremei drepte, în timp ce în Spania, Ciudadanos a dispărut cu totul.
Cele șapte locuri pe care acest partid le avea în PE au fost absorbite de Partidul Popular de centru-dreapta.
Procente mai mici s-au înregistrat și în partidele din România, Danemarca, Estonia care făceau parte din Renew.
După ce în ultimii cinci ani a avut 14 % din mandatele din PE, fapt ce i-a permis să facă parte dintre marii jucători, Renew va avea de data aceasta o influență mult mai scăzută (va avea cu aproximativ 22 de locuri mai puțin).
Rezultatele de duminică îi dau dreptul președintei Comisiei Europene să spere la un nou mandat.
În 2019, Ursula von der Leyen a fost aleasă cu voturile PPE, S&D și Renew Europe.
Aceeași coaliție i-ar putea oferi, teoretic, o altă majoritate.
Totuși lucrurile nu sunt atât de sigure.
Data trecută când a cerut sprijinul coaliției putea conta teoretic pe sprijinul a 440 de parlamentari din cele trei grupuri centriste, dar a obținut doar 383 de voturi.
De data aceasta, cele trei grupuri reprezintă puțin mai mult de 400 din cei 720 de membri ei PE, dar în mod sigur nu toți îi vor da votul.
Unele partide au și anunțat că nu o vor sprijini.
Așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, cetățenii europeni au folosit votul la europarlamentare pentru a transmite un mesaj guvernelor lor naționale.
În Franța, victoria copleșitoare obținută de Adunarea Națională l-a provocat pe Emmanuel Macron să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate.
De asemenea, rezultatele negative ale partidelor aflate la guvernare au fost resimțite ca lovituri puternice și de liderii din Germania și Ungaria.
În Danemarca, social-democrații premierului Mette Frederiksen și-au păstrat locurile în PE în cadrul unui vot care a fost interpretat și ca un referendum privind modul în care guvernul a gestionat migrația.
În Spania, încercarea conservatorilor de a se folosi de votul la europarlamentare pentru a trânti guvernul prim-ministrul Pedro Sanchez a eșuat.
