O dinamică a participării la vot a tinerilor oferă o perspectivă contradictorie asupra modului în care tinerii reușesc să fie convinși/mobilizați pentru a participa la alegeri, ceea ce poate reprezenta o deficiență a liderilor politici în a-și convinge electoratul tânăr, deci o insuficientă educație și pregătire civică/politică, dar și probleme serioase în ceea ce privește migrația internă (de la sat la oraș și invers) sau externă.
Potrivit datelor oficiale, la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 un procent peste 40% (43,21%) din numărul total de tineri (persoanele cu vârsta între 18-35 de ani) cu domiciliul în România au votat în cadrul acelor alegeri.
Spre comparație, potrivit datelor oficiale agregate de Consiliul Tineretului din România, la precedentele alegeri de acest fel (2014), prezența la vot a tinerilor a fost de aproximativ 20%.
Astfel, în mai 2019, numărul tinerilor între 18 și 34 de ani care au participat la vot în România a fost de 2.
098.
300 de persoane.
La acest număr se adaugă și tinerii din Diaspora (138.
904 votanți), totalizând un număr de 2.
237.
204 voturi.
Rezultatele primului barometru despre percepția tinerilor din România despre Uniunea Europeană, lansate de Centrul de Expertiză Europeană Europuls, prezenta date ce reflectă atitudinea pozitivă a tinerilor față de aparteneța la UE, dar și un interes crescut de a ieși la vot în data de 9 iunie 2024.
Astfel, 82,7% din tinerii chestionați susțineau că vor participa la vot la alegerile din 9 iunie.
Potrivit datelor colectate de informat.
ro, la alegerile europarlamentare din acest an, din cei 18.
016.
674 de votanți înscriși, s-au prezentat la urne 9.
445.
766 de votanți.
În Diaspora au votat 216.
002 de persoane.
În ceea ce privește tinerii, la alegerile europarlamentare din acest an, datele parțiale arată următorul tablou Tineri 18-24 de ani – 742.
131 votanți (368.
980 femei și 373.
151 bărbați)Tineri 25-29 de ani – 516.
778 votanți (260.
198 femei și 256.
580 bărbați) Tineri 30-34 de ani – 630.
869 votanți (317.
054 femei și 313.
815 bărbați)Ceea ce înseamnă că la alegerile din acest an, din cei aproximativ 1 milion de tineri care împliniseră vârsta de 18 ani au participat la vot peste 740.
000 din numărul total estimat.
Altfel, un număr de 1.
889.
778 de tineri (18-34 ani) au votat la alegerile europarlamentare din acest an.
De remarcat că, deocamdată nici Autoritatea Electorală Permanentă, nici Biroul Electoral Central nu au oferit date finale privind prezentța la vot la alegerile europarlamentare 2024 (inclusiv a tinerilor sau a ponderii rural/urban).
De asemenea, datele accesibile în prezent nu includ numărul tinerilor din Diaspora care au votat la aceste alegeri.
Prin urmare, cifrele finale pot suporta modificări.
Însă, comparând datele din 2019 cu cele din 2024 (parțiale), se poate remarca o participare mai mică a tinerilor la procesul electoral.
Dacă acest aspect se confirmă în urma rezultatelor finale, una dintre explicații ar putea consta în faptul că aceștia au migrat între timp din România.
Iar aceasta în condițiile în care prezența tinerilor la alegerile europarlamentare ne poate ajuta să înțelegem mai bine dinamica tinerilor din România din punct de vedere al mobilității lor.
La alegerile locale din 2020 au participat un număr de 1,8 milioane de tineri (38,60%) cu vârsta între 18-34 de ani.
Prin comparație cu alegerile din 2024 se poate urmări o oarecare constanță a participării tinerilor la vot, însă aceasta pare să nu depășească pragul de stabilit la alegerile de acum patru ani.
Tineri 18-24 de ani – 665.
930 votanți (326.
344 femei și 339.
586 bărbați)Tineri 25-29 de ani – 463.
498 votanți (234.
386 femei și 229.
112 bărbați) Tineri 30-34 de ani – 587.
307 votanți (298.
331 femei și 288.
976 bărbați)Un număr de 1.
716.
735 de tineri (18-34 ani) au votat la alegerile locale din acest an.
Oricum, după publicarea datelor finale de la alegerile locale și europarlamentare din 2024, o analiză a datelor ar trebui să problematizeze modul în care tinerii din România înțeleg instrumentul votului de care dispun, de ce nu sunt sau sunt insuficient mobilizați/convinși pentru a participa activ la viața politică de care depinde viitorul lor.
Altfel, numărul vârstinicilor care votează în România se dovedește a fi prepodnderent mai mare decât cel al tinerilor.
În bună măsură, după cum semnala acum patru ani Consiliul Tineretului din România, în cazul alegerilor europarlamentare, o analiză cu privire la migrația tinerilor din România trebuie să arate în ce măsură tinerii din mediul rural sunt mai supuși acestui risc decât cei din mediul urban.
De asemenea, este important să identificăm care sunt categoriile de tineri care se confruntă cu riscuri pornind de la statutul socio-economic și cum se răsfrâng acestea asupra modului în care tinerii înțeleg să-și ia viața în propriile mâini, inclusiv prin intermediul participării la alegeri și a votului exprimat.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
