Alegeri Europarlamentare 2024.
Prezenţa la urne, ora 20:00 – 47,5%.
Peste 8,5 milioane de persoane au votat / Rezultate EXIT-POLL pentru alegerile europarlamentare, ora 18:00 LIVE UPDATE Mediafax va prezenta AICI principalele evenimente din ziua alegerilor europarlamentare.
Principalele declaraţii ale candidaţiilor şi primele rezultate de la votul ce va marca Europa.
Au sosit primele rezultate exit-poll privind alegerile europarlamentare 2024.
Alianţa PSD-PNL a obţinut 54% din voturi, iar topul este completat de partidul AUR, cu 14%, şi Alianţa Dreapta Unită, cu 11%.
Vezi mai multe articole din categoria politic UDMR a obţinut 5% din voturi şi a întrunit pragul electoral pentru a intra în Parlamentul European.
Partidele S.
O.
S.
România şi PUSL au obţinut câte 3% din voturi, iar PUSL 2%.
Candidaţii independenţi au obţinut 4%.
Peste 9,1 milioane de români s-au prezentat la urne.
Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare ora 21:00 – 50,73% Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare ora 20:00 – 47,84% Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare ora 19:00 – 44,16% Rezultatele parţiale la alegerile pentru Parlamentul European, la ora 18:00, arătau că Alianţa PSD-PNL are depăşit 50%, AUR are 16%, iar Alianţa Dreapta Unită 14%, potrivit unor surse politice.
Potrivit unor surse politice, rezultatele parţiale la alegerile pentru Parlamentul European, la ora 18:00, arătau că Alianţa PSD-PNL are aproximativ 53%, AUR 16% şi Alianţa Dreapta Unită 14%.
De asemenea, PUSL şi UDMR au 5%.
Prezenţa la urne pentru alegerile europarlamentare este de 34,61%, potrivit datelor furnizate în timp real de AEP.
Au votat 3.
043.
847 de persoane din mediul urban şi 3.
212.
642 de persoane din mediul rural.
30.
522 de alegători au cerut să voteze cu urna mobilă.
Până la ora 15,00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 5.
164.
248 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 2.
447.
582 alegători, iar în mediul rural 2.
716.
666 alegători.
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 10.
093 de alegători.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul roaep.
ro.
Până la ora 8,00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 357.
599 alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 152.
539 alegători, iar în mediul rural 205.
060 alegători.
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 53 de alegători.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul roaep.
ro.
Alegerile europarlamentare din 2024 au loc în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv în România.
În cadrul alegerilor europarlamentare, organizate o dată la cinci ani, cetăţenii UE îşi exercită dreptul democratic de a alege membrii Parlamentului European, cunoscuţi ca europarlamentari.
Parlamentul European (PE) joacă un rol crucial în adoptarea legislaţiei europene.
Parlamentul European are în prezent 705 locuri, iar în urma alegerilor care au loc în perioada 6-9 iunie 2024, vor fi aleşi 720 de eurodeputaţi.
Fiecare ţară membră UE are un număr de europarlamentari alocaţi, în funţie de numărul populaţiei respective.
Iată care sunt principalele grupuri politice din actualul Parlament European: Alegeri Europarlamentare 2024.
În ce familii de partide europene sunt afiliate principalele formaţiuni politice din România În iunie 2024 vor fi aleşi 720 de europarlamentari, cu 15 mai mult decât la ultimele alegeri.
Numărul total de europarlamentari se stabileşte înaintea fiecăror alegeri, cu un maxim de 750 plus preşedintele.
Distribuţia Europarlamentarilor pe ţări în 2024.
Iată cum se împart mandatele pentru fiecare stat membru la alegerile din 2024: Germania: 96 Franţa: 81 Italia: 76 Spania: 61 Polonia: 53 România: 33 Olanda: 31 Belgia: 22 Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia, Ungaria: 21 fiecare Austria: 20 Bulgaria: 17 Danemarca, Finlanda, Slovacia: 15 fiecare Irlanda: 14 Croaţia: 12 Lituania: 11 Slovenia, Letonia: 9 fiecare Estonia: 7 Cipru, Luxemburg, Malta: 6 fiecare Aceste locuri sunt distribuite pe baza principiului proporţionalităţii degresive, astfel încât fiecare europarlamentar dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât unul dintr-o ţară mai mică.
