Președintele SUA Joe Biden a declarat că a ajuns la o înțelegere cu președintele francez Emmanuel Macron privind modul de utilizare a profiturilor rezultate din activele rusești îngețate pentru a ajuta Ucraina, informează Reuters.
Întrebat dacă s-a discutat subiectul și dacă s-a ajuns la un acord, Biden a răspuns „Da și da”.
Țările G7 și Uniunea Europeană iau în calcul variantele de utilizare a profiturilor generate de către activele rusești înghețate în țările din Occident pentru a furniza Ucrainei un împrumut consistent imediat și să asigure finanțarea Kievului în 2025.
În jur de 260 de miliarde de euro din fondurile băncii centrale a Rusiei sunt înghețate în întreaga lume, cea mai mare parte a loc în UE.
Aceste fonduri generează profituri de 2,5 – 3,5 miliarde de euro anual, bani despre care UE susține că nu este obligată să-i remită Rusiei.
Intenția, susținută de către SUA, este ca profitul ca un venit constant pentru un împrumut de 50 de miliarde de dolari.
Rusia susține că orice deturnare a profiturilor obținute din fondurile înghețate este echivalent cu un furt.
Confiscarea profiturilor rezultate din activele rusești a generat îngrijorări în anumite state, dar un oficial al Trezoriei SUA spunea marți că SUA și țările G7 fac progrese în această direcție.
Subiectul profiturilor este pe agenda UE de mai multe luni, fără să se ajungă deocamdată la o soluție clară.
Ucraina a cerut chiar o soluție mai radicală, anume confiscarea integrală a bunurilor rusești înghețate însă există numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu măsuri „dureroase” dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.
Josep Borrell, șeful diplomației europene, a propus ca 90% din profituri să fie direcționate către susținerea efortului de război ucrainean.
În replică, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a declarat că propunerea lui Borrell este „pur și simplu banditism și furt”.
Pe 23 mai, Moscova a adoptat un decret prin care companiile rusești care au active înghețate în Occident pot cere să fie compensate cu despăgubiri sub formă de active americane sau de proprietăţi în Rusia de pe o listă care va fi întocmită de comisia guvernamentală rusă pentru vânzarea de active străine.
Decretul enumeră titlurile de valoare, participaţiile la companii ruseşti, bunurile imobiliare, bunurile mobile şi drepturile de proprietate printre activele deţinute de SUA care ar putea fi confiscate.
