Şeful Biroului pentru Imigrări al judeţului Caraş-Severin, Vali Mitruş, a fost joi arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
El este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu şi complicitate la acces ilegal la un sistem informativ, potrivit unei hotărâri luată de Tribunalul Timiş, citată de Agerpres.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat încă de miercuri că Vali Mitruș a fost reținut pentru 24 de ore.
Alţi doi funcţionari ai instituţiei, Andrei Huniadi și Cristian Oncică, şi administratorul unei firme au fost plasaţi sub control judiciar, în dosarul care vizează o grupare de trafic de migranți condusă de un fost ofițer al Ministerului de Interne.
Angajații de la Imigrări sunt acuzați că au primit mită de la oameni de afaceri între 2.
100 lei şi 22.
000 de euro, pentru emiterea avizelor de muncă şi prelungirea nelegală a dreptului de şedere în România pentru peste 1.
137 cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh.
După obținerea avizelor de muncă, o parte dintre cetățenii străini au fost cazați fără forme legale și plasați ilegal pentru a munci la alte societăți.
Ceilalți ar fi fost preluați direct de persoane din rețelele de traficanți de migranți și călăuziți spre state din Vestul Europei, trecând ilegal frontiera României.
Procurorii spun că ancheta vizează modalitatea în care angajați ai Biroul pentru Imigrări Caraș Severin ar fi încălcat, în schimbul unor sume de bani, dispozițiile legale prevăzute atât în legislația pe linie de migrație, cât și în normele metodologice stabilite pe linie de muncă, în legătură cu primirea, șederea și dreptul la muncă al cetățenilor străini pe teritoriul României.
Conform DNA, în perioada 2022 – 2023, direct sau prin intermediar, Vali Mitruș și Andrei Cătălin Huniadi, cu ajutorul colegului lor Cristian-Arthur Oncica, ar fi primit de la mai mulți oameni de afaceri implicați în migrația ilegală sume de bani cuprinse între 2.
100 lei și 22.
000 de euro.
Mita a fost dată, spun procurorii, pentru emiterea avizelor de muncă și prelungirea ilegală a dreptului de ședere în România în cazul a peste 1.
137 cetățeni străini (majoritatea din Pakistan și Bangladesh – peste 80%), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan.
După emiterea avizelor de muncă, o parte dintre cetățenii străini care ar fi intrat în țară ar fi fost preluați de reprezentanții firmelor pentru care ar fi fost eliberate documentele respective, cazați fără forme legale în diferite locații și plasați în mod nelegal pentru a munci la alte societăți.
Ceilalți ar fi fost preluați direct de persoane care ar fi făcut parte din rețelele de traficanți de migranți și călăuziți spre state din Vestul Europei, trecând ilegal frontiera de stat a României.
Ancheta în acest caz este făcută împreună cu DIICOT.
Conform DIICOT, în 2022, pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un fost angajat al Ministerului de Interne a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a șapte firme (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale.
O parte dintre firme erau controlate de un colonel în rezervă, care după pensionare „a dezvoltat o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate”, spun procurorii DIICOT.
Anchetatorii mai arată că în perioada 2022 – iunie 2024 gruparea, formată din peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad, a făcut trafic de migranți pe teritoriul României.
„Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv: unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”.
Administratorii sau asociații firmelor au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membri ai grupului, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România.
n acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist.
Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.
181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat, arăta, marți, DIICOT.
De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu angajați ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine.
Pentru un aviz de muncă, migranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1.
000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.
000 – 6.
000 euro pentru o persoană, potrivit procurorilor.
