Guvernul urmează să aprobe și apoi să trimită la Parlament un proiect de lege prin care este modificată Legea 21/1991 a cetățeniei, modificările vizând introducerea unor condiții suplimentare legate în mod special de cunoașterea limbii române.
Obținerea cetățeniei române este actualemente reglementată pentru trei situații distincte: naturalizarea unor cetățeni străini sau apatrizi care au legături puternice cu România (articolele 8 și 8-1), românii cărora le-a fost retrasă cetățenia în mod abuziv în timpul regimului comunist (articolul 10) și românii și descendenții acestora care și-au pierdut cetățenia în urma pierderii unor teritorii după al doilea război mondial, adică basarabenii și bucovinenii (articolul 11).
La articolul 8, la condițiile prevăzute la alineatul b („dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni”) este introdusă una nouă anume aplicantul trebuie să probeze „atașament față de valorile supreme” ale statului român.
„Valorile supreme” la care se face referire sunt, potrivit notei de fundamentare, cele prevăzute în articolul 1, alineatul 3 din Constituției: „demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic”.
În schimb, nu mai constituie un avantaj pentru solicitant cazul în care a dovedește că a investit 1.
000.
000 de euro în țara noastră.
Practic, este vorba de sistemul Golden Visa, prin care unele state (Portugalia, Grecia, Malta ș.
a.
) oferă cu ușurință cetățenia investitorilor străini, sistem care a provocat nemulțumiri la Bruxelles.
De altfel, în nota de fundamentare se spune explicit: „Comisia Europeană a apreciat că acordarea cetățeniei Uniunii Europene în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite, fără nicio legătură reală cu statul membru în cauză, reprezintă o încălcare a dreptului Uniunii Europene.
”Pentru celelalte două situații, prevăzute la articolul 10 și 11, se impune explicit condiția cunoașterii limbii române.
„În scopul creşterii transparenţei şi predictibilităţii procedurii administrative de acordare a cetățeniei române, proiectul stabileşte înregistrarea audio – video a interviului de verificare a cunoașterii limbii române, precum și înregistrarea audio-video sau audio a ceremoniei depunerii jurământului de credință”, precizează sursa citată.
Măsura ar fi destinată să combată situațiile în care persoane din spațiul ex-sovietic, fără legătură cu România, au obținut cetățenia română în baza unor acte false care ar fi probat o descendență românească, cu strămoși basarabeni sau bucovineni, fenomen despre care a relatat și HotNews.
Printre alte măsuri de combatere a fraudelor la obținerea cetățeniei, este un articol nou, 13-2, care prevede: „(1) La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului.
(2) Datele biometrice prelevate în condiţiile alin.
(1) sunt: a) imaginea facială; b) impresiunea digitală a două degete.
” Măsura a fost inclusă după ce, în practică, s-a constatat că au fost cazuri în care jurământul de credință a fost depus de altă persoană decât solicitantul.
