Preşedintele SUA, Joe Biden, a transmis un nou avertisment Chinei cu privire la Taiwan, afirmând că armata americană ar putea fi folosită pentru a apăra această insulă democratică autoguvernată în cazul unei invazii, relatează agenția de presă japoneză Kyodo, citată de Agerpres.
Întrebat în timpul unui amplu interviu acordat revistei Time cu privire la opțiunile care ar putea fi pe masă în cazul unei invazii chineze în Taiwan, inclusiv dacă ar putea implica trimiterea de trupe, Biden a spus că „va depinde de circumstanţe”.
Nu este prima dată când Biden menţionează această posibilitate, înfuriind China, care revendică Taiwanul ca teritoriu propriu.
Biden a declarat că i-a transmis clar preşedintelui chinez Xi Jinping politica de lungă durată prin care Washingtonul se abţine să susțină independenţa Taiwanului, dar va sprijini țara insulară dacă Beijingul decide unilateral să schimbe starea actuală.
„Ne-am consultat cu aliaţii noştri din regiune”, a adăugat el în noul interviu pentru Time.
„Nu este exclusă utilizarea forţei militare americane.
Există o distincţie între desfăşurarea la sol, puterea aeriană şi puterea navală”, a explicat el în interviul exclusiv pentru respectiva revistă, realizat la Casa Albă pe 28 mai și publicat marți.
Biden nu a spus dacă armata americană va lansa lovituri de la bazele sale din Japonia sau Filipine.
„Nu pot detalia.
Atunci, m-aţi critica pe bună dreptate dacă aş spune”, a precizat el.
Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, William Burns, a declarat anterior că Xi a instruit armata ţării sale să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027.
China a reacţionat dur la ultimele comentarii ale lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning, declarând miercuri presei că nicio ameninţare sau presiune nu va „zdruncina angajamentul şi hotărârea noastră de a proteja suveranitatea naţională şi integritatea teritorială”.
Reiterând că Taiwanul este „o parte inalienabilă a Chinei”, Mao Ning a cerut Washingtonului să „înceteze să trimită semnale greşite forţelor separatiste care susţin independenţa Taiwanului”.
Taiwanul rămâne o sursă majoră de dispută între Statele Unite şi China, chiar dacă Biden şi Xi au convenit să reducă tensiunile care decurg din rivalitatea geopolitică şi concurenţa economică intensă.
Statele Unite au menţinut relaţii neoficiale cu Taiwanul chiar şi după ce au recunoscut diplomatic Republica Populară Chineză în detrimentul Taipeiului în 1979.
De asemenea, furnizează insulei arme pentru a menţine suficiente capacităţi de autoapărare.
Biden a făcut, de asemenea, unele comentarii denigratoare cu privire la economia Chinei, invocând populaţia îmbătrânită.
„Unde va creşte? E o economie pe marginea prăpastiei.
Ideea că economia lor este în plină expansiune? Scutiţi-mă”, a afirmat liderul de la Casa Albă în interviul pentru Time.
El a continuat spunând că iniţiativa globală de infrastructură Noul Drum al Mătăsii a lui Xi a devenit o „iniţiativă de cimitir, o pacoste”.
Biden a reiterat în interviu că extinderea cooperării vechi de zeci de ani cu aliaţii europeni şi asiatici, precum şi consolidarea relaţiilor cu ţările în curs de dezvoltare vor fi esenţiale pentru menţinerea leadership-ului SUA pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte Japonia, Biden a spus că a reuşit să convingă Tokyo că Washingtonul „nu se îndepărtează” de aliatul său cheie din Asia.
„Pentru că Japonia, împreună cu noi, este o sursă de mare putere economică şi stabilitate, stabilitate fizică pentru amândoi”, a afirmat el.
Precizările sale în acest sens vin în contextul în care Biden a consternat guvernul de la Tokyo luna trecută, când a afirmat că stagnarea economiei nipone se datorează politicilor sale xenofobe privind imigrația.
