Oligarhul rus Konstantin Malofeev propune într-un articol halucinant publicat pe site-ul televiziunii sale Țargrad TV lovirea Olandei cu rachete cu rază lungă pentru a distruge un obiectiv „de care depinde întreaga lume”.
„Statele Unite au făcut un pas cu adevărat fără precedent către următoarea rundă de escaladare a tensiunilor din lume.
A devenit cunoscut faptul că, contrar Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, care a fost semnat de 190 de state, Washingtonul a permis Țărilor de Jos să folosească armele nucleare americane aflate la discreția sa.
Provocările au atins un nou nivel, dar asta nici măcar nu este tot”, începe editorialul de opinie semnat de Malofeev, fără a cita vreo sursă privind presupusa decizie a Washingtonului față de armele sale nucleare aflate în Olanda.
Acesta afirmă, de asemenea, că există peste 150 de bombe nucleare B61 de acest tip „împrăștiate” în toată Europa.
„Pe lângă Olanda, acestea au fost furnizate în Italiei, Belgiei și Germaniei.
Anterior, și Turcia le avea, însă, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani, americanii au scos în liniște [bombele] B61 din baza Incirlik din cauza relațiilor acre cu Erdogan.
Și da, Roma, Berlin și Bruxelles au acum și dreptul de a folosi în mod independent armele nucleare americane”, continuă articolul în aceeași notă, fără a cita surse oficiale sau de altă natură.
Editorialul semnat de Malofeev citează un presupus articol pe care l-ar fi publicat revista Military Watch și care ar fi afirmat că, începând cu luna iunie, „cea de-a 313-a escadrilă de aviație a Forțelor Aeriene Olandeze și-a asumat pe deplin funcțiile de descurajare nucleară a unui potențial inamic”.
„Adică, acum sunt liberi să decidă singuri când și pe cine să lovească cu o bombă nucleară.
Acest lucru a fost raportat anterior de Military Watch Magazine”, continuă articolul, fără a indica vreun material publicat pe acest subiect de revista specializată în probleme militare.
„Este de așteptat ca avioanele de vânătoare F-35 de generația a 5-a să poată transporta, printre altele, o nouă versiune modernizată a bombei aeriene B61”, continuă articolul semnat de oligarhul rus, în condițiile în care Olanda a anunțat că va achiziționa aeronave F-35 pentru a înlocui avioanele F-16 pe care le trimite Ucrainei.
Referindu-se la noua versiune a bombei nucleare B61, Malofeev scrie că „americanii s-au grăbit să descrie imediat toate ‘avantajele’ unui astfel de focos”.
El se referă însă la un articol publicat de Newsweek în noiembrie anul trecut, unul în care jurnaliștii de la revista americană au analizat ce s-ar întâmpla dacă o astfel de bombă ar fi aruncată deasupra orașului Sankt Petersburg sau a Moscovei.
Newsweek sublinia însă că Pentagonul și SUA nu au amenințat în niciun fel Rusia cu folosirea armelor nucleare și că a publicat articolul pe această temă în condițiile în care președintele rus Vladimir Putin tocmai promulgase legea care retrage Moscova din tratatul CTBT, cel care interzice testele nucleare la nivel mondial.
Malofeev ignoră complet acest lucru și notează că „provocările americane au atins cu siguranță un nou nivel” și că „acum, media lor aflată în lanț, aflată pe statul de plată al Casei Albe și al Partidului Democrat, înscrie la modul propriu pe agenda sa numărul de victime dacă ar lovi Rusia cu o bombă nucleară”.
El își continuă articolul cu mai multe informații false sau distorsionate despre mutările anunțate recent de SUA privind arsenalul său nuclear pentru a concluziona că „este evident că Rusia are acum o justificare morală deplină de a acorda același drept aliaților din Belarus, unde au fost desfășurate arme nucleare tactice rusești anul trecut”.
„Lăsați-l pe Alexandr Grigorievici [Lukașenko] să decidă singur în ce moment este mai convenabil pentru el să vizeze Lituania sau Polonia”, îndeamnă Konstantin Malofeev.
Editorialul publicat acum de Malofeev pare să aibă legătură cu o declarație făcută luni de ministrul olandez al apărării Kajsa Ollongren, care a afirmat pentru Politico că țara sa nu va impune Ucrainei să nu folosească avioanele F-16 pe care i le donează pentru a lovi ținte aflate în interiorul Rusiei.
„Aplicăm același principiu pe care l-am aplicat pentru fiecare altă livrare de capabilități [militare], și anume că, odată ce le predăm Ucrainei, ele sunt ale lor pentru a folosi.
Cerem doar respectarea dreptului internațional și a dreptului la autoapărare, așa cum este stipulat în Carta ONU.
Aceasta înseamnă că vor folosi F-16 pentru a selecta ținte militare în autoapărare”, a declarat Ollongren.
Malofeev îi citează cuvintele în articolul său, amintind apoi de o „propunere interesantă” făcută de Andrei Bezrukov, pe care îl descrie drept un „membru al prezidiului Consiliului pentru Politica Externă și de Apărare al Rusiei”.
Bezrukov este un colonel al fostului KGB și apoi al SVR, serviciul de informații externe al Rusiei după căderea URSS, despre care se crede că a operat peste 20 de ani sub numele de „Donald Heathfield” ca spion în mai multe țări occidentale, printre care Canada și Statele Unite.
El a fost arestat în 2010 alături de soția sa, Elena Vavilova, de asemenea o agentă dublă a Moscovei.
Cei doi au fost recuperați de Rusia în același an ca parte a unui schimb de prizonieri în urma căruia Occidentul l-a primit pe Serghei Skripal, agentul dublu care avea să fie otrăvit de KGB în Marea Britanie 8 ani mai târziu.
Referindu-se la declarația de luni a ministrului olandez privind avioanele furnizate Ucrainei, Malofeev notează că „este posibil, urmând aceeași logică, să ajungem la o înțelegere cu [rebelii] houthi și să le predăm rachete capabile să ajungă în Olanda și să lovească”.
El elaborează: „Unde să lovești, vă întrebați? Bezrukov răspunde: ‘În Olanda există un loc de care depinde întreaga lume.
Aici se fac litografiile.
Singurul din lume pentru întreaga industrie a cipurilor.
Și acoperișul de acolo este foarte slab’”.
„Aceasta se referă la cel mai mare producător de echipamente litografice pentru industria microelectronică – ASML”, explică Malofeev.
„Deci, fără microelectronică este imposibil să se creeze tipuri moderne de arme.
Deci este foarte legal”, susține oligarhul rus.
În vârstă de 49 de ani, Malofeev este considerat unul dintre principalii finanțatori ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.
Justiţia americană l-a pus sub acuzare pentru că a încercat să achiziţioneze şi să gestioneze în secret instituţii mass-media din întreaga Europă, încălcând sancţiunile care îl privesc.
Konstantin Malofeev este un bancher ale cărui afaceri includ grupul media Ţargrad, care sprijină Kremlinul.
Cunoscut drept „oligarhul ortodox” datorită sprijinului său pentru biserica condusă de patriarhul Kirill, Malofeev consideră invazia Rusia în Ucraina un „război sfânt”.
Malofeev şi-a direcționat averea pentru construirea unui imperiu media al cărui post de televiziune creştin-ortodox Ţargrad a devenit o armă de propagandă a regimului lui Vladimir Putin.
Acesta l-ar fi angajat pe fostul colonel FSB Igor Ghirkin pentru a asigura securitatea, iar Ghirkin a devenit ulterior comandant paramilitar şi apoi ministru autoproclamat al apărării în regiunea separatistă Doneţk din estul Ucrainei, în timp ce un alt fost asociat al lui Malofeev a fost instalat ca guvernator.
Konstantin Malofeev s-a numărat printre personalităţile ruse care au fost sancţionate de UE şi apoi de SUA încă din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeei.
Cu toate acestea, în următorii trei ani el a rămas client al firmei cipriote de contabilitate şi servicii offshore MeritServus, ai cărei funcţionari se pare că au ajutat companiile legate de Malofeev să mute bani şi să facă împrumuturi, inclusiv în dolari americani.
MeritServus a fost plasată recent sub sancţiuni de către guvernul britanic după dezvăluiri ale The Guardian despre rolul său în transferul de fonduri pentru fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea, oligarhul Roman Abramovici, şi el vizat de sancţiuni occidentale.
Malofeev este unul dintre oficialii ruși cu care preotul român Ciprian Mega s-a întâlnit la Moscova după ce și-a prezentat ultimul său film, „21 de rubini” la festivalul de film organizat în capitala rusă la finalul lunii aprilie.
Site-ul solidnews.
ro deținut de Cozmin Gușă a publicat o fotografie de la întâlnirea dintre cei doi.
„M-a impresionat foarte mult modul de a sprijini diferite personalități, gânditori din Rusia, oameni pe care, deși gândesc diferit și abordează ideologiile diferit, totuși el îi încurajează într-o dezbatere atât de necesară în spațiul public.
M-au impresionat, totodată, și sinceritatea și profunzimea domnului Malofeev”, a declarat Ciprian Mega, potrivit sursei citate.
„Nu m-am întâlnit doar cu dna Zaharova și cu dl Sluțki, ci chiar cu nume mai grele.
Totodată, doar eu hotărăsc momentul în care voi pleca de aici, eu hotărăsc ce vorbesc.
Nu sunt dator să mă justific înaintea nimănui.
Prea puțin îmi pasă de amenințările acestea că mi se va șifona imaginea publică.
Pe mine, mă interesează, mai degrabă, cum vor rezona cuvintele mele în veșnicie.
Iar veșnicia creștinului e cu Hristos”, a declarat anterior de la Moscova preotul Ciprian Mega pentru HotNews.
ro.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat în termeni duri prezența lui Ciprian Mega la Moscova în comentarii făcute pentru HotNews.
ro.
Pe același subiect:
