Instanța supremă a decis reabilitarea judecătorească a fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi.
Dacă decizia va rămâne definitivă, condamnarea va fi ștearsă din cazierul judiciar al fostului ministru.
În noiembrie 2017, ea a fost eliberată condiționat după ce a executat doi ani şi opt luni din pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind manifestările organizate în anul 2009 de Ziua Națională a Tineretului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis marți cererea de reabilitare judecătorească formulată de Monica Iacob Ridzi, decizia nefiind definitivă.
Dacă hotărârea instanței supreme va rămâne definitivă, fostului ministru îi va fi șters cazierul judiciar.
Reabilitarea Monicăi Iacob Ridzi nu putea fi făcută fără plata părții sale din prejudiciu stabilit de instanță.
În urma unei solicitări făcute de HotNews.
ro la mijlocul lunii trecute, ANAF a transmis că, până la sfârșitul lunii aprilie, a recuperat 2.
342.
459 lei din prejudiciul total de 2.
736.
933,28 lei stabilit de instanță în dosarul Monica Ridzi – 2 Mai.
Suma reprezintă despăgubiri civile pe care toți inculpații au fost obligați să le plătească Ministerul Tineretului și Sportului, parte civilă în proces.
Agenția nu a precizat cât a plătit Ridzi din această sumă, invocând „secretul fiscal” și precizând că poate oferi informația doar cu acordul contribuabilului care achită.
„Celelalte informațiile solicitate intră sub incidența secretului fiscal potrivit art.
11 din Legea nr.
207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Aceste informații pot fi comunicate, în condițiile art.
11 alin.
(3) lit d) ”oricărui solicitant, cu consimţământul expres şi neechivoc al contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informaţii”, a transmis ANAF.
Reabilitarea judecătorească implică ștergerea cazierului.
Codul penal prevede:Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost pusă în libertate în noiembrie 2017, după ce a executat doi ani şi opt luni din pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.
„(.
.
.
) Se întâmplă un caz unic în România.
Sunt executată atât de ANAF, cât şi de executorul judecătoresc pentru aceeaşi sumă, prejudiciu.
Practic, sunt executată de două ori… Am participat la peste 100 de programe în penitenciar, mi-am dus crucea cu decenţă în ultimii trei ani.
Am fost declarată iniţial inaptă pentru muncă pentru că aveam 7 afecţiuni medicale.
Acum am 15 afecţiuni, 14 dintre ele constatate la Spitalul Penitenciar Jilava, unde am fost internată.
Am insistat să lucrez, am făcut nenumărate cereri până mi-au fost aprobate… Totul pentru a câştiga zile de libertate, să pot fi alături de cei doi copii ai mei…Am lucrat cinci luni la curăţenie, de un an lucrez la servirea mesei, lucrez zece ore pe zi, muncă fizică, numai Dumnezeu ştie ce este în sufletul meu”, declara Monica Iacob Ridzi la acel moment.
Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată în 2015 la cinci ani de închisoare în dosarul „2 Mai”, în care a fost judecată pentru abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi participaţie improprie de acces fără drept la un sistem informatic.
Alături de Ridzi, în acelaşi dosar, au fost judecate şi condamnate alte 11 persoane, foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului, administratori de firme, colaboratori.
Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 servicii fictive unor companii preferenţiale, pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului, şi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.
000 de euro Ministerului Turismului.
Monica Iacob Ridzi a fost ministru din partea Partidului Democrat și unul dintre exemplele de tineri performanți în politică date de președintele de atunci, Traian Băsescu.
Dosarul lui Ridzi a apărut după o serie de investigații realizate de fosta echipă de investigații de la Gazeta Sporturilor în iunie 2009.
O parte dintre jurnaliștii care au lucrat la această anchetă au lansat marți o nouă platformă de investigații, Snoop.
Citește și acest text: Justiția a vorbit.
