Potrivit Agenției Naționale Antidrog, cea mai mică vârstă declarată la care s-a început consumul de droguri este 13 ani.
Potrivit unei statistici din 2022 sunt cel puţin un milion de persoane care au consumat „cel puţin o dată în viaţă” droguri.
Aproape 80% dintre români sunt nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.
ro.
38,4% cred că soluţia este reprezentantă de înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de droguri, iar 34,6% consideră că este importantă intensificarea controalelor la frontiere pentru a împiedica intrarea drogurilor în ţară, reprezentând împreună aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi.
Atitudinea faţă de acţiunile autorităţilor în combaterea consumului de droguri19,1% dintre români spun că sunt foarte mulţumiţi şi destul de mulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri, în timp ce 78.
8% se declară foarte nemulţumiţi şi destul de nemulţumiţi.
2% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt foarte nemulţumiţi şi destul de nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri 80,5% dintre votanţii PNL -PSD, 73,8% dintre votanţii AUR şi 69.
8% dintre cei ai ADU.
77,3% dintre bărbaţi şi 80,3% dintre femei se declară foarte nemulţumiţi şi destul de nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri.
Aceeaşi părere este împărtăşită de 64,3% dintre tinerii sub 30 de ani, de 79,1% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, de 80,4% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi de 86,2% dintre persoanele peste 60 de ani.
Sunt foarte nemulţumiţi şi destul de nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri 86,9% dintre persoanele cu studii primare, 78% dintre persoanele cu studii medii şi 77,1% dintre cei cu studii superioare, respectiv 82,5% dintre locuitorii Bucureştiului, 81,4% dintre locuitorii din urbanul mare, 77,3% dintre locuitorii din urbanul mic şi 77,2% dintre locuitorii din rural.
38.
4% dintre participanţii la sondaj cred că, pentru combaterea consumului de droguri, autorităţile ar trebui să se concentreze cel mai mult pe înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de droguri, 34.
6% pe creşterea controalelor la frontiere pentru a împiedica intrarea drogurilor în ţară, 9.
8% pe campanii de informare cu privire la riscurile consumului de droguri, 8.
9% pe îngrijirea mai bună a consumatorilor de droguri pentru a scăpa de dependenţă, iar 5% pe sporirea acţiunilor de testare pentru consumul de droguri.
1.
7% dintre respondenţi cred că autorităţile ar trebui să se concentreze pe altă acţiune, iar 1.
6% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că autorităţile ar trebui să se concentreze cel mai mult pe înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de droguri mai ales: persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani, gulerele gri, locuitorii din regiunea Vest şi angajaţii la stat.
Persoanele cu educaţie primară şi cele inactive cred într-o proporţie mai mare decât media că autorităţile ar trebui să se concentreze cel mai mult pe creşterea controalelor la frontiere pentru a împiedica intrarea drogurilor în ţară.
„Consumul de droguri a devenit una dintre temele principale de pe agenda populaţiei, cu impact ridicat asupra tuturor categoriilor de populaţie în condiţiile în care mai mult de trei pătrimi dintre români sunt nemulţumiţi de acţiunile de combatere a fenomenului.
De altfel, potrivit sondajelor INSCOP Research, o mare parte a românilor consideră traficul şi consumul de droguri drept principala ameninţare pentru viitorului copiilor.
Impactul emoţional determinat de valul de tragedii directe şi conexe asociate traficului şi consumului de droguri amplifică impactul psihologic al subiectului.
De asemenea, riscurile care afectează nu doar tinerii adulţi, dar şi adolescenţii, răspândirea traficului şi consumului în întreaga ţară, familiaritatea fenomenului pentru pături largi ale populaţiei, care nu îl mai percepe exclusiv din relatări media, ci din experienţe directe extrase din proximitate, în cadrul comunităţilor în care trăiesc, ridică acestă problemă la rang de urgenţă naţională.
Subiectul este relevant şi din perspectiva competiţiilor electorale din 2024 în condiţiile în care populaţia aşteaptă măsuri ferme de protejare a victimelor şi combatere a reţelelor de trafic”, potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Datele sondajului de opinie realizat de INSCOP Research au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.
95%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
