Dezvoltarea Clujului trece la nivelul următor, iar clujenii se pot bucura de calitatea vieții în urma proiectelor dezvoltate cu bani europeni.
Primarul Emil Boc s-a referit la modul în care Clujul se înscrie în rândul orașelor europene din punct de vedere al dezvoltării și a arătat că numai în urma unor proiecte coerente municipiul Cluj-Napoca a evitat să repete scenariul din Florești.
„Trecem la nivelul următor în dezvoltarea Clujului și construim un hub educational de ultimă generație și la standarde europene în Borhanci, după cum sunt și celelalte lucruri ce s-au făcut pentru educația clujeană.
Ieri am dat drumul la lucrări.
Acest hub educațional este format din bazin de înot, iar lucrările au început deja la bazinul de înot, din liceu și sală de sport, iar lucrările au început și la aceste obiective.
Acum este vorba de școala gimnazială, unde și aici au început lucrările, iar în următoarele 30 de zile urmează să înceapă lucrările la creșă și la grădiniță.
Avem tot ciclul gimnazial în acest complex.
Inclusiv un parc de mari dimensiuni pentru o locuire de calitate”, a declarat, marți, primarul Emil Boc în cadrul unei intervenții radio locale.
De altfel, potrivit edilului Emil Boc, în ciuda criticilor, municipalitatea s-a opus unei dezvoltări urbanistice „fără căpătâi”.
Drept rezultat, modul în care se dezvoltă Clujul, un oraș de 15 minute de mers pe jos, a fost apreciat de-a lungul timpului de reprezentanții europeni, dar în primul rând de clujeni.
„Mulți m-au criticat pentru că am temperat construcțiile în Borhanci.
Pentru că nu am vrut să avem în Borhanci ceea ce s-a întâmplat în Florești.
Și atunci mi-am asumat acest risc de a fi hotărât în interesul clujenilor și am spus că prima dată se face infrastructură.
Se face partea care ține de extinderea străzii, se face sensul giratoriu, se face partea care ține de educație – școală, grădiniță și creșă, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să plece în alte colțuri ale orașului pentru a-și duce copiii la școală, să ai orașul de 15 minute de mers pe jos.
Toate aceste proiecte de infrastructură sunt gata până la sfârșitul anului 2025”, a explicat Boc.
„Putem să trecem după aceea la o locuire de calitate, în care ai și drumui, și infrastructură educațională, parcuri și centre comerciale, astfel încât să ai calitatea vieții.
Pentru că altfel, atractivitatea Clujului se va pierde, în primul rând pentru noi, cei care trăim aici.
Eu nu fac altceva decât să încerc în fiecare zi să ofer clujenilor cele mai bune forme în care să se bucure de o viață de calitate.
Altfel, punerea căruței înainte cailor, după cum din păcate s-a întâmplat în Florești, și tragem pnoasele, și cei de pe Donath, din Grigorescu, trag ponoasele pentru că nu aveau pe unde să intre în Cluj, iar mașinile au invadat pe acea parte Clujul.
Pentru că de la 7.
000 la 70.
000 s-a trecut la o dezvoltare necontrolată, fără să se aibă grijă de infrastructură.
A trebuit ca noi să recuperăm, tot noi plătim oalele sparte, și să facem centură metropolitană, metrou, conectăm Clujul la autostradă – proiecte ce pregătesc Clujul anilor 2030-2050.
Dar în interiorul Clujului trebuie să păstrăm calitatea vieții”, a explicat edilul Clujului.
Potrivit primarului, modul în care municipalitatea a mizat pe realizarea de parcuri și spații verzi a fost exploatat de dezvoltatorii imobiliari.
„Vă explicați, astfel, disperarea mafiei imobiliare de la Cluj, care finanțează câțiva candidați-păpușă, pe care să-i pună, eventual, într-un vis de-al lor, să poată să-și facă mendrele la Cluj și să distrugă calitatea vieții, dacă s-ar putea să construiască blocuri și în sensuri giratorii.
Pentru că au văzut că nu se poate cu mine.
Au văzut că, în Zorilor, în loc să aibă blocuri de 11-14 etaje, clujenii au parc.
Au văzut la Expo Transilvania – în loc de blocuri cu 14 etaje, au parc și dezvoltat un centru de cartier, parcking pentru cei care locuiesc în zona Mărăști.
Pentru mine, după cum scrie în lege, a primat interesul public.
Eu nu vreau să multiplic exemplul din Florești și să trăiesc într-un oraș în care să nu mai pot respira.
Poate că pe termen scurt se pot bucura cei care pun bani în buzunar, construind blocuri în sensuri giratorii, dacă se poate.
Altfel, pe termen mediu ar trebui să plecăm din Cluj pentru că nu se va putea locui, dacă nu pregătim infrastructura.
Eu mizez pe rațiunea clujenilor care au văzut ce s-a făcut și, atât cât a fost cu putință, conform cadrului legal, să ținem orașul sub control.
Din acest motiv este Clujul atrăgător, pentru că am ținut la calitatea vieții”, a declarat edilul Emil Boc.
După cum arată Emil Boc, Clujul este orașul numărul 1 în România în materie de calitate a vieții datorită clujenilor, iar dezvoltarea orașului a fost apreciată de toate structurile europene, aspect dovedit și de evenimentul Eurocities 2024 desfășurat recent în Capitala Ardealului.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
