Comunitatea online La Blouse roumaine a acuzat, ieri, că renumita casă de modă Louis Vuitton că a copiat ia tradiţională din Mărginimea Sibiului și cere chiar retragerea din colecție a pieselor inspirate din bluza tradițională.
Contactat de HotNews.
ro, Maurice Munteanu, fashion editor la revista Elle, spune acuzațiile la adresa Louis Vuitton sunt nefondate și că „ia nu este 100% românească”.
Comunitatea de pe Facebook a pornit o campanie denumită „Give Credit”, în care cere casei de Louis Vuitton să recunoască că sursa de inspirație pentru colecția „LV by the pool” 2024 este ia tradițională din Mărginimea Sibiului.
Ei solicită companiei să retragă toate piesele de inspirație românească până la obținerea unui acord de a folosi motivele.
După ce apelul a devenit viral pe rețele de socializare, însăși ministra Culturii, Raluca Turcan, a spus că-i va aborda pe reprezentanții companiei de modă, „pentru recunoaşterea valorii patrimoniale şi culturale a pieselor tradiţionale româneşti”.
Contactat de HotNews.
ro, Maurice Munteanu spune că „subiectul este unul foarte sensibil” și explică de ce casa de modă Louis Vuitton nu poate fi acuzată atât de ușor că ar fi copiat o ie românească.
El vorbește de un patrimoniu universal din care marile case de modă se inspiră pentru colecții.
Maurice Munteanu, fashion editor la revista Elle.
Foto: Facebook„Pot să înțeleg faptul că te poți simți lezat, dar vorbim de un patrimoniu universal, iar atunci lucrurile stau puțin diferit.
Gândește-te ce ar trebui să facă japonezii, dacă ne gândim doar la istoria kimonoului?! Dacă ne gândim la case de modă care încă din anii ‘60 sau ‘70 au deconstruit sub toate formele kimonoul, ba chiar a fost prezentat și în forme originale.
Gândește-te ce ar trebui să facă ucrainenii sau ungurii sau rușii.
Pentru că treaba asta cu ia românească e cumva foarte, foarte relativă”, a spus Maurice Munteanu, în dialogul cu HotNews.
ro.
Fashion editorul crede că e necesară o altă discuție în spațiul public: aceea despre originile iei românești.
„Ia românească nu este 100% românească.
Ia românească are niște surse de inspirație foarte clare: ele sunt Ucraina, Ungaria și Rusia.
Treaba asta se aplică și la gastronomie.
Micul, după cum bine știm toți, nu este un produs românesc.
Sau plăcinta cu brânză.
Poalele-n brâu, mămăliga, sarmalele ș.
a.
Toată treaba asta ar trebui discutată mult mai serios și, bineînțeles, într-un context mult mai larg și cu mult mai multe amănunte și studii etc.
Tot ce pot să spun eu, ca cetățean român, este că am totuși niște dubii legate de originea 100% românească a iei”.
„Atunci, în acest context în care culturi extrem de bogate din toate punctele de vedere, poate infinit mai bogate chiar și vizual, ca Japonia, China, Rusia, Ucraina, Ungaria ș.
a.
nu au trecut prin tipul ăsta de tumult naționalist, mi se pare un pic ciudat, mai cu seamă în contextul actual, să ne «flamboaiem» sau să activăm așa un filon din ăsta naționalist.
Asta este părerea mea personală.
Ca fashion editor, am să întăresc această idee: sunt sceptic în ceea ce privește originea 100% românească a iei”.
În timp ce comunitatea La blouse roumaine vorbește, în postarea de pe Facebook care a ajuns virală, despre „respect și recunoaștere pentru familiile și comunitățile noastre”, Maurice Munteanu vede și „partea pozitivă” a evenimentului: „Eu nu cred că este o lipsă de respect, nu aș lua-o așa.
Mie mi se pare chiar un punct pozitiv ca un produs cu o origine specifică să fie prezentat într-o colecție de o asemenea amploare și cu o asemenea vizibilitate.
Pe de altă parte, de exemplu, să nu uităm că John Galliano, directorul de creație al casei de modă Maison Margiela, și chiar atunci când era creative director la Dior, are o echipă de cercetare de 100 de oameni, care circulă și călătorește în fiecare an, în spații dintre cele mai inaccesibile, de unde se întoarce cu tot felul de fotografii, imagini, materiale ș.
a.
, care reprezintă o sursă de inspirație”, a mai spus fashion editorul.
Postarea de pe Facebook a comunității La blouse roumaine în care sesizează că renumita casă de modă Louis Vuitton a folosit într-o colecție cămăşi inspirate de ia tradiţională din Mărginimea Sibiului a stârnit peste șase mii de reacții și aproximativ șapte mii de share-uri în online.
Totodată, românii au fost încurajați să publice în comentarii fotografii în care apar îmbrăcați „cu cămașa de Mărginime”.
Și cântăreața Paula Seling apare într-o asemenea fotografie, în comuna Sadu, județul Sibiu.
Mai mult, românii au fost îndemnați și să lase comentarii pe pagina de Facebook oficială a brandului, prin care cer în mod explicit ca „Louis Vuitton să scoată piesele din colecție până la obținerea acordului din partea comunităților, cu creditarea originii”.
Chiar dacă ia românească și bluza din colecția nouă Louis Vuitton seamănă între ele, la prima vedere, spune Maurice Munteanu, diferențele între ele sunt mari.
„Eu nu am auzit niciodată ca poporul chinez, mongolez, indienii ș.
a.
să amenințe că dau în judecată Casa Dior sau Galliano.
Pentru că, până la urmă, dacă noi am avea acea ie în față, sau inclusiv cojocul pe care-l purta Maria Grazia Chiuri de la Dior, dacă l-am atinge și l-am avea în fața noastră, am vedea că diferențele sunt foarte mari.
Întâmplător, eu l-am văzut pe cel bărbătesc de la Dior, l-am avut în mână, și chiar dacă există o asemănare între ele, că ele seamănă așa din avion, diferențele sunt foarte mari”, susține Maurice Munteanu.
„Hai să ne gândim câte produse are o colecție prêt-à-porter.
Sunt zeci de rochii, zeci de bluze, t-shirts, pantaloni, blazere ș.
a.
Hai să ne imaginăm.
Louis Vuitton lansează această colecție.
Și punctual, pe această imagine, face un disclaimer: «Avem aici o bluză care poate – nu știm sigur – a fost inspirată de o bluză din Mărginimea Sibiului, România».
Nu face nimeni asta! E cumva ridicol.
Dacă am vorbi de o mare cultură, dacă am vorbi de ceva care ar influența de o manieră globală mersul lucrurilor pe plan internațional – și am nominalizat mai devreme – Brâncuși, Eliade, Ionesco -, da! Sigur.
În cazul de față, mie mi se pare că ne agităm, de multe ori, degeaba”, a continuat Maurice Munteanu.
El reiterează că, în opinia sa, o temă de discuție relevantă în spațiul public ar fi dacă ia românească „este sau nu un produs 100% original”.
„Pentru că eu, personal, am dubii”.
„Sigur că sunt artizani fantastici în România, sigur că sunt oameni care probabil se chinuie să ducă mai departe anumite tradiții, pe broderie, țesut ș.
a.
– asta este o treabă, iar ce s-a întâmplat aici (n.
r.
în colecția Louis Vuitton) este o cu totul altă chestiune.
Îmi mai aduc aminte de o colecție Dries Van Noten din 1994 sau 1995, care avea la bază foarte multe kimonouri.
Ce ar fi trebuit să se întâmple!? Kimonoul aparține patrimoniului universal”, a adăugat el.
„În contextul actual, pe care-l cunoaștem toți, în care mândria de țară devine o virtute, și în contextul în care vedem afișe electorale în 2024 cu Vlad Țepeș și Ștefan Cel Mare, ce se întâmplă acum mi se pare grotesc.
Mai cu seamă că acei politicieni au apărut și-n ie”, a mai spus Maurice Munteanu.
Scena9 a scris despre cum partidul naționalist AUR folosește figuri istorice importante ca monedă electorală.
„De mai bine de o lună, pe blocurile și panourile publicitare din capitală și din țară poți să-i vezi pe Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Avram Iancu și alte personalități istorice, care fac campanie partidului AUR chiar dacă sunt morți de secole.
Vlad Țepeș a venit chiar și la relansarea candidaților AUR, unde ne-a spus ce moarte îi așteaptă pe cei care seamănă teamă în poporul român, iar pe net circulă un clip cu Mihai Viteazul, care ne spune să ne deschidem ochii, pentru că «oastea poporului e aici».
Pe fundalul acestui îndemn, rulează imagini cu candidații AUR”, potrivit sursei citate.
Acuzațiile că Louis Vuitton s-a inspirat din ia tradițională românească au ajuns și la urechile ministrului Culturii.
Astfel, Raluca Turcan a declarat luni că vrea să-i abordeze pe reprezentanţii companiei Louis Vuitton pentru recunoaşterea valorii patrimoniale şi culturale a pieselor tradiţionale româneşti, după ce comunitatea online La Blouse roumaine a sesizat că renumita casă de modă a folosit într-o colecție cămăşi inspirate de ia tradiţională din Mărginimea Sibiului.
„În mod firesc, vom solicita companiei Louis Vuitton recunoașterea valorii patrimoniale și culturale a modelului iei cu șinoare, specifică zonei Sibiului.
Creația populară autentică ți-a menținut valoarea peste timp, dovadă că ia românească a fost și rămâne o sursă de inspirație pentru pictori, designeri sau producători de produse de lux precum Louis Vuitton.
Această situație merită transformată într-o oportunitate, în sensul recunoașterii la nivel internațional a valorii inestimabile a tradiției românești”, a scris Turcan într-o postare pe Facebook.
Turcan a mai declarat, potrivit Agerpres, că „preocuparea Ministerului Culturii pentru protejarea elementelor identitare culturale şi patrimoniale este una prioritară”.
„În prezent, analizăm protecţia indicaţiilor geografice pentru produsele artizanale şi industriale, cât şi propuneri de acte normative menite a oferi o piaţă de desfacere, constantă şi continuă, pentru produsele tradiţionale, prin stabilirea unui procent din fondul destinat achiziţionării produselor pentru protocol, de către instituţiile statului, dedicat produselor tradiţionale”, a punctat ministrul Culturii.
