Polonia va cheltui peste 760 de milioane de dolari (3 miliarde de zloți) pentru a-și spori gradul de securitate cibernetică, a anunțat luni ministrul digitalizării, după ce agenția de presă de stat PAP a fost afectată de ceea ce autoritățile consideră că a fost probabil un atac cibernetic rusesc, informează Reuters.
În contextul în care duminică vor avea loc alegeri europarlamentare în Polonia, autoritățile sunt în alertă maximă în ceea ce privește tentativele Moscovei de a interveni în procesul de vot, temeri care s-au intensificat vineri, când PAP a publicat un articol fals despre mobilizarea militară.
Varșovia a acuzat în repetate rânduri Moscova că încearcă să destabilizeze Polonia din cauza rolului său în furnizarea de ajutor militar țării vecine, Ucraina, acuzații pe care Rusia le-a respins.
„Vrem să alocăm peste 3 miliarde de zloți pentru un «scut cibernetic»”, a declarat ministrul Krzysztof Gawkowski, în cadrul unei conferințe de presă.
„Astăzi, Polonia se află în prima linie a luptei cibernetice împotriva Rusiei.
Polonia are cele mai multe atacuri”, a precizat oficialul guvernamental.
Conform lui Gawkowski, duminică și luni Polonia a blocat mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii sale critice.
„Federația Rusă are un singur obiectiv – să destabilizeze situația și să se asigure că forțele care susțin destrămarea UE pot beneficia” de acest lucru, a mai susținut ministrul.
Ambasada Rusiei la Varșovia a transmis vineri că nu avea cunoștință de atacul cibernetic asupra agenției PAP.
De asemenea, reprezentanța diplomatică a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia încearcă să destabilizeze Polonia.
De asemenea, Polonia a legat o serie de incidente de sabotaj și incendieri produse pe teritoriul său de activitățile desfășurate de Moscova și spune că serviciile secrete rusești încearcă în mod activ să adune informații despre livrările de arme către Ucraina, pe fondul invaziei care a început în februarie 2022.
Odată cu revenirea la putere a lui Donald Tusk, liderul Platformei Civice (centru-dreapta), o Polonie mai apropiată de Bruxelles se pregăteşte de alegerile europene, îngrijorată de influenţa propagandei proruse şi axată pe obiectivul de a încuraja participarea la vot a electoratului, notează luni agenția spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.
Contextul războiului din Ucraina este, cu multiplele sale implicaţii, marea problemă care condiţionează campania europeană din Polonia.
Sondajele recente indică faptul că „securitatea militară” este principalul avantaj pe care polonezii îl obţin din calitatea de membru al Uniunii Europene (UE), înaintea libertăţii de circulaţie sau a dreptului de a lucra în orice ţară din blocul comunitar.
De asemenea, aşa cum de altfel a avertizat în repetate rânduri guvernul, presupusele campanii de dezinformare instigate de Rusia ar fi influenţat negativ spiritul paneuropean al polonezilor, astfel că, dacă până de curând Polonia era cea mai proeuropeană ţară din UE, cu un sprijin de 90% în rândul populaţiei, acest procent a scăzut la 72%.
Alegătorii polonezi au fost chemaţi la urne de alte două ori în ultimele şase luni, ceea ce ar putea provoca o oarecare „oboseală electorală” şi ar putea duce la o prezenţă şi mai mică la vot decât 2019, când rata de participare a fost de numai 45,7%.
Tusk a convocat o demonstraţie la Varşovia pentru 4 iunie pentru a încuraja cetăţenii să „păstreze ceea ce s-a obţinut” în urmă cu 20 de ani odată cu aderarea la UE: „libertatea, Occidentul”.
În plus, Tusk a numit patru foşti miniştri şi şase viceminiştri pe lista candidaţilor pentru Parlamentul European (PE), în încercarea de a prezenta chipuri cunoscute electoratului.
La rândul său, partidul care a guvernat până în urmă cu şase luni, Lege şi Justiţie (PiS, eurosceptic), al cărui electorat respinge apartenenţa la UE în proporţie de 40%, şi-a intensificat discursul împotriva Bruxellesului.
PiS acuză instituţiile comunitare – prin vocea liderului său, Jaroslaw Kaczynski – că „doresc să distrugă religia” catolică, să transforme „oamenii în animale” şi că sunt conduse de o elită „birocratică şi amorală care îngrădeşte libertatea de exprimare şi vocile critice”.
În prezent, 25 din cei 51 de europarlamentari polonezi fac parte din PiS, în timp ce Platforma Civică a lui Tusk are doar 13 eurodeputaţi.
Victoria la alegerile generale poloneze din octombrie 2023 a unei coaliţii proeuropene şi liberale a reprezentat un punct de cotitură în politica internă poloneză, dar impulsul „spiritului lui octombrie” pe care îl invocă Tusk pentru a încerca să repete acel succes la scrutinul european pare să fi pierdut din forţă.
La ultimele alegeri locale Partidul Lege şi Justiţie a fost formaţiunea care a obţinut cel mai mult sprijin în întreaga ţară.
Toate guvernele proeuropene s-au grăbit „să salute revenirea” unei Polonii proeuropene, dispusă să se reintegreze pe deplin în dinamica comunităţii, iar Bruxellesul a răsplătit sosirea lui Tusk cu mult-aşteptata deblocare a fondurilor europene şi cu promisiunea de a pune capăt procedurilor împotriva Varşoviei, în baza articolului 7.
De altfel, Comisia Europeană (CE) a renunţat oficial la 29 mai la procedura judiciară împotriva Poloniei, care era acuzată de nerespectarea statului de drept, amintește agenția germană de presă dDPA.
Ca urmare a procedurii, Polonia se confrunta, în principiu, cu posibilitatea suspendării drepturilor sale de membră a UE, ceea ce ar fi fost o premieră în cadrul Uniunii.
Abandonarea demersului Comisiei elimină această posibilitate şi încheie o dispută care a marcat multă vreme relaţiile între Bruxelles şi Varşovia.
CE acuzase fostul guvern polonez format de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) că subminează independenţa justiţiei.
Coaliţia de centru condusă de Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a învins însă PiS în alegerile generale din 15 octombrie anul trecut, iar în februarie anul acesta a prezentat un plan de reforme.
Ca urmare, Comisia a apreciat că Polonia reacţionează la îngrijorările privind independenţa justiţiei şi s-a angajat să implementeze deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind statul de drept.
Executivul european a luat decizia pe baza acestei constatări, în timp ce intenţia de a proceda astfel fusese anunţată din 6 mai.
În 2022, din cauza îngrijorării privind statul de drept, Comisia a suspendat accesul Poloniei la o parte semnificativă din finanţarea europeană, inclusiv la fondurile pentru coeziune destinate statelor mai puţin dezvoltate.
Suspendarea a luat sfârşit în 29 februarie, când guvernul polonez condus de premierul Tusk şi-a prezentat planul de reforme.
Au fost deblocate 137 de milioane de euro, pe care Polonia le va putea utiliza în anii următori.
