Analiză FT: Alegerile europarlamentare vor fi o cursă dură pentru curentul politic dominant O analiză publicată de Financial Times (FT) arată o imagine foarte diferită a alegerilor europene din 9 iunie, dacă sunt comparate cu scrutinele de acum cinci sau zece ani.
În acest context, următorul Parlament European ar putea fi mai polarizat şi mai fragmentat ca niciodată.
Sinteză face trimitere la faptul că partidele extremiste de dreapta au fost speriate de consecinţele pe care Brexitul l-a avut.
În plus, partidele care se află la guvernare au devenit acum extrem de precaute în ceea ce priveşte politica de migraţie, pledând în schimb pentru consolidarea frontierelor externe.
Vezi mai multe articole din categoria externe Financial Times punctează faptul că o cooperare între partidele de extremă dreapta la nivelul Parlamentului European are şanse scăzute.
Mulţi dintre cei care se află astăzi în extrema dreaptă europeană au fost modelaţi de eşecul Brexitului.
Ei sunt bântuiţi de teama de a câştiga şi de a fi forţaţi să îşi respecte promisiunile radicale.
Ei rămân eurosceptici sau europesimişti, dar nu sunt în mod deschis antieuropeni.
În plus, în ciuda discuţiilor recente dintre Marine Le Pen, liderul Raliului Naţional din Franţa, şi premierul italian de dreapta Giorgia Meloni, aceste partide extremiste nu prezintă un bloc unificat.
Recenta expulzare a Alternativei pentru Germania (AfD) din grupul Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, declanşată de Le Pen, este cel mai recent semn pentru cât de greu ar fi să găzduiască toţi radicalii de dreapta de pe continent sub acelaşi acoperiş.
Un sondaj recent realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe a demonstrat că principalul efect ascensiunii extremei drepte şi intrarea acesteia la guvernare în Italia nu a fost reducerea numărului de migranţi ilegali, ci scăderea anxietăţii publice cu privire la migraţie.
Prin urmare, paradoxul central al acestor alegeri este că migraţia nu mai este o problemă care să divizeze, aşa cum era acum cinci sau zece ani, arată Financial Times.
Forma şi caracterul noii majorităţi europene, care vor fi decise în două runde, fac ca rezultatul alegerilor din 9 iunie să fie greu de prevăzut.
Europenii vor vota în iunie, iar americanii îşi aleg preşedintele în noiembrie.
Rezultatul alegerilor din SUA va fi resimţit în mod deosebit în Europa.