Peste 200 de expozanți și 150 de edituri din România și Republica Moldova.
Peste 400 de evenimente și circa 1 milion de titluri se vor întâlni cu publicul în cadrul Bookfest București 2024, eveniment organizat, ca în fiecare an, la Romexpo.
Pentru a vă face misiunea mai ușoară, HotNews a selectat cinci cărți din lumea științei + un bonus.
Nu mulți sunt cei care au auzit de naturalistul britanic Alfred Russel Wallace, omul care, independent, a ajuns la aceleași concluzii ca și Charles Darwin.
De altfel, cei doi și-au prezentat studiile împreună iar ulterior, Wallace, un mare admirator al lui Charles Darwin, a fost cel care a propus și promovat termenul de darwinism.
Volumul „Dragul meu Wallace – Istoria zilei în care Sir Charles Darwin și-a pierdut eleganța” al medicului Cătălin Vasilescu propune o incursiune în lumea celor doi oameni de știință, Wallace și Darwin, o incursiune extrem de bine documentată, în care autorul readuce la lumină modul în care celor doi pionieri ai evoluționismului li s-au intersectat destinele, scrisorile și, evident, opiniile despre una dintre cele mai îndreăznețe și controversate idei ale vremurilor lor.
Cătălin Vasilescu este profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și șef al Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, o carte de vizită care ar recomanda mai degrabă o incursiune în lumea cercetării medicale.
Autorul este însă mai mult decât atât.
Așa cum o spunea Andrei Pleșu, medicul Cătălin Vasilescu este un intelectual înclinat să privească analitic și dincolo de hotarele strictei specializări și care ajunge să se confrunte, curajos, cu teme de cercetare transfrontaliere.
„Ignoranța, definită ca absență a cunoașterii, ar putea să nu pară câtuși de puțin un subiect de discuție – un prieten și-a imaginat că o carte pe acest subiect ar trebuie să conțină doar pagini goale”, afirmă Peter Burke, profesor emerit de istoria culturii la Universitatea Cambridge.
Însă subiectul este unul fascinant, iar prin prisma extrem de detaliatei analize a autorului, una care te poartă din timpuri străvechi până la Donald Trump, realizezi rapid că rolul ignoranței în istoria omenirii a fost unul mult subestimat.
Dimpotrivă, este un subiect extrem de vast, iar ceea ce este de-a dreptul frapant este că, lecturând volumul lui Peter Burke, înțelegi cât de multe asemănări există între trecut și lumea actuală.
Autorul propune, de asemenea, și chiar subliniază un veritabil paradox, cel al cunoașterii.
De ce un paradox? Pentru că, spune el, orizontul ignoranței tinde să se lărgească, direct proporțional, cu cei al cunoașterii.
Ce ne facem cu toată cunoașterea pierdută de-a lungul secolelor? Suntem cu adevărat mai puțin ignoranți decât strămoșii? Iată doar câteva dintre întrebările pe care le ridică istoricul britanic, alături de o inedită abordare a nenumăratelor forme de ignoranță, de la religie și știință, la artă, afaceri, războaie, politică șamd.
Leonard Mlodinow este doctor în fizică la Universitatea Berkeley din California, a fost beneficiar la bursei Alexander von Humboldt la Institutul Max Planck și a predat la Caltech (Institutul Californian de Tehnologie).
Este autorul mai multor best-seller-uri, dintre care amintim „The Grand Design”, volum pe care l-a redactat în colaborare cu Stephen Hawking.
Nu în ultimul rând, a fost unul dintre scenariștii celebrului serial science-fiction Star Trek: The Next Generation.
Iar dacă sunteți pasionați nu doar de știință, ci și de science-fiction, asta contează.
Odiseea Umană pe care ne-o propune Leornard Mlodinow este o călătorie pasionantă prin lumea evoluției umane.
De la paleolitic și până la mecanica cuantică, și de la traiul în peșteri la știința modernă.
Și nu, nu trebuie să vă faceți probleme pentru că volumul ar deveni la un moment dat mult prea tehnic.
Mlodinow, unul dintre părinții literari ai căpitanului Picard, știe să abordeze teme dintre cele mai dificile, astfel încât să fie înțelese chiar și de cei care nu au avut prea multe tangențe cu știința.
Cartea este una dedicată publicului larg, celui care este interesat de gândirea creativă și de efortul de a înțelege lumea.
Este o carte din care nu lipsește umorul și care aduce un omagiu motorului din spatele evoluției intelectuale a omenirii, setea de cunoaștere.
Citind un astfel de volum, este imposibil să nu își amintești cumva de stilul celui mai mare promotor al științei, astrofizicianul american Carl Sagan.
Ateismul a fost și a rămas o idee controversată.
Ateul în sine, chiar și astăzi, este considerat adesea un personaj detestabil.
Platon și, ulterior, mari gânditori creștini, vezi cazul lui Toma d`Aquino, încurajau pedeapsa cu moartea pentru atei.
O practică regretabilă care, chiar și azi, persistă în unele zone de pe glob.
Și atunci, de ce o istorie a ateismului în spațiul literar românesc? Pentru simplu motiv, că o istorie a ateismului echivalează nu doar cu opoziția față de autoritate și irațional manifestată de-a lungul timpului, ci pentru că astfel de personaje, ateii, au avut o contribuție semnificativă la făurirea societății europene moderne.
O idee mai mult decât incitantă, pe care Ovidiu Morar, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, v-o propune în volumul de față.
Cine spunea că știința nu poate fi distractivă? Sau, poate, vă întrebați ce legătură poate avea chimia cu gastronomia? Ei bine, nu doar că gastronomia are la bază procese și fenomene chimice pe care puțini le cunosc.
Chimia se află în spatele tuturor preparatelor culinare, iar procesele care au loc între molecule, odată ce începi să le înțelelegi, sunt cu adevărat fascinante.
Este ceea ce vă propune și Dan Cristian Vodnar, Profesor Universitar Doctor și Prorector responsabil cu cercetarea în cadrul USAMV Cluj Napoca, în volumul „Știință cu sare și piper – chimia pe care nu o înveți la școală”.
O incursiune inedită prin lumea gastronomiei, cu toate procesele care au loc sub ochii noștri fără ca, de multe ori, să avem habar de ele, dar și prin lumea tehnicilor folosite pentru dezvoltarea prparatelor culinare.
Un volum pentru toate vârstele și, mai ales, pentru toate gusturile.
Ok, Eneida nu este o carte de știință și, evident, nici măcar una nouă nu este.
Nu este nici măcar o carte de istorie.
Și atunci, de ce vă propunem un astfel de titlu? Poate nu știați, dar Vergiliu și-a propus un stil de lucru nemaiîntâlnit până la el, și rar folosit după aceea.
Vergiliu nu scria niciodată mai mult de trei versuri pe zi.
Nici mai mult, nici mai puțin.
Era obsedat de ideea perfecțiunii literare.
Având în vedere că Eneida are nu mai puțin de 9.
896 de versuri, e lesne de calculat faptul că a scris Eneida în decursul a circa zece ani.
Mai mult, atunci când a finalizat lucrarea, a vrut să o distrugă.
Nu atinsese perfecțiunea.
A fost nevoie de ordinul lui Octavian Augustus pentru ca nimeni să nu se atingă de manuscrisul pe care, pe atunci, nu îl citiseră decât împăratul și câțiva apropiați ai acestuia.
Iar ăsta este una fapt care contează.
Numai pentru asta și Eneida ar trebui să fie una dintre lecturile pe care să le încerci măcar o dată în viață.
Iar traducerea regretatului Dan Slușanschi, unul dintre cei mai proeminenți clasiciști și filologi români, este una de-a dreptul fabuloasă, fără a ne feri de cuvinte mari.
