În ciuda faptului că majoritatea cazurilor de alergii alimentare sunt identificate la copii, tot mai mulți adulți descoperă că sunt alergici la alimente pe care le-au tolerat fără probleme în trecut.
Conform Consiliului Național Australian pentru Alergii, unul din 50 de adulți suferă de alergii alimentare.
Un studiu american sugerează că problema e chiar mai gravă și că unul din zece adulți ar putea fi alergic la cel puțin un aliment, iar multe dintre alergii apar la maturitate.
Aceste date indică o creștere semnificativă a cazurilor de alergii alimentare la adulți comparativ cu deceniile trecute.
Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar la anumite proteine din alimente.
Aceste reacții sunt mediate de anticorpii IgE, care declanșează eliberarea de histamină și alte substanțe chimice în organism, conducând la simptome alergice.
Aceste manifestări pot varia de la ușoare (urticarie, mâncărimi) până la severe și potențial letale (dificultăți de respirație, anafilaxie).
Există mai multe teorii care încearcă să explice această creștere a prevalenței alergiilor alimentare la adulți.
Printre acestea se numără:- Nivel scăzut de vitamina D: expunerea redusă la soare și nivelurile scăzute de vitamina D pot afecta funcționarea sistemului imunitar;- Igiena excesivă: lipsa expunerii la bacterii și la alți patogeni poate duce la un sistem imunitar mai sensibil, predispus la reacții alergice;- Sensibilizarea crescută: evitarea alergenilor comuni poate duce la sensibilizarea crescută a sistemului imunitar;- Utilizarea frecventă a antibioticelor: antibioticele pot altera flora intestinală, afectând astfel sistemul imunitar și predispunând la alergii.
Iată cinci tipuri de alergii alimentare mediate de IgE care pot apărea la adulți – de la cele mai frecvent întâlnite până la alergii rare despre care probabil nu ai auzit niciodată.
Cele mai întâlnite alergii alimentare mediate de IgE la adulți, potrivit unui sondaj efectuat în SUA, au fost la:- fructe de mare (2,9%),- lapte de vacă (1,9%),- arahide (1,8%),- nuci (1,2%),- pește de mare (0,9%) precum somon, cod și biban.
Aproximativ 45% dintre adulții chestionați au raportat reacții alergice la mai multe alimente.
Această proporție este comparabilă cu frecvența alergiilor alimentare comune din copilărie, precum cele la lapte de vacă, ouă, arahide și soia.
Prevalența alergiilor alimentare la adulți pare să fie în creștere, conform studiilor recente.
De exemplu, în comparație cu datele din 2003 și 2004, prevalența alergiei la arahide a crescut de aproximativ trei ori, ajungând la 1,8%.
În același timp, prevalența alergiilor la nuci și pește de mare s-au dublat, ajungând la aproximativ 1,2% fiecare, iar cea a alergiei la fructe de mare s-a menținut la un nivel similar, de aproximativ 2,5%.
Deși alergiile alimentare nou apărute la adulți sunt din ce în ce mai frecvente, alergiile dezvoltate în copilărie au tendința să persiste și în viața adultă.
La vârsta adultă, stilul alimentar poate juca un rol semnificativ în declanșarea alergiilor alimentare.
În afară de alimentele obișnuite care pot provoca alergii, precum laptele de vacă, arahidele și nucile, există și alergii la aditivi alimentari.
Aditivii alimentari, precum coloranții, conservanții și aromele artificiale, sunt substanțe chimice adăugate în alimente pentru a le îmbunătăți gustul, aspectul sau durata de conservare.
Mecanismul de acțiune al alergiilor la aditivi poate fi asemănător cu cel al alergiilor IgE-mediate.
Adică, acești aditivi pot declanșa eliberarea de histamină și alte substanțe chimice în organism, cauzând simptome alergice.
Totuși, celulele implicate în reacția alergică pot fi activate fără intervenția imunoglobulinelor E specifice.
Aceste alergii la aditivi pot provoca o varietate de simptome, inclusiv mâncărime, umflături, erupții cutanate, dificultăți respiratorii sau digestive și chiar anafilaxie în cazuri severe.
Alergia la carne indusă de căpușe, cunoscută și sub numele de sindromul alpha-gal, este o afecțiune alergică rară și complexă, provocată de mușcăturile repetate de căpușe.
Această alergie este declanșată de un carbohidrat numit galactoză-alfa-1,3-galactoză (alpha-gal), care se găsește în carne și produse derivate de la mamifere.
Imunologii australieni au evidențiatinițial legături între sindromul α-Gal și înțepăturile de căpușe în 2009, când au fost raportate cazuri și în Statele Unite, Japonia, Europa și Africa de Sud.
Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC) estimează că aproximativ 450.
000 de americani ar putea fi afectați.
Manifestările alergiei la carne indusă de căpușe pot varia de la ușoare la severe și pot apărea la câteva ore după consumul de carne roșie sau de produse lactate.
Simptomele includ:- Urticarie (erupții cutanate), – Mâncărimi,- Umflături ale feței, buzelor, limbii și gâtului,- Dificultăți de respirație,- Greață și vărsături,- Durere abdominală sau crampe.
În cazuri rare, reacțiile pot fi severe și pot duce la anafilaxie, o reacție alergică gravă care poate pune viața în pericol și necesită intervenție medicală de urgență.
Alergia la carne indusă de căpușe apare ca urmare a mușcăturilor repetate de căpușe sau acarieni care transmit alpha-gal în corpul uman.
În momentul în care saliva căpușei pătrunde în corpul uman prin mușcătură, sistemul imunitar reacționează producând anticorpi împotriva α-Gal.
Acest α-Gal este un carbohidrat prezent, în mod natural, în organismele mamiferelor.
Când consumi ulterior alimente care conțin α-Gal, sistemul imunitar reacționează exagerat, declanșând astfel alergia.
Aceste alimente includ carne de mamifere precum miel, vită, porc, iepure, precum și produse lactate cum ar fi iaurtul, brânza, înghețata și frișca.
Gelatina de origine animală adăugată în unele alimente gumate, cum ar fi jeleurile, bomboanele și bezelele, poate, de asemenea, să provoace reacții alergice.
În plus, medicamentele și suplimentele care conțin gelatină, cum ar fi anumite antibiotice, vitamine și alte suplimente, pot fi și ele factori declanșatori ai alergiei.
Reacțiile alergice la carne induse de căpușe pot fi greu de recunoscut deoarece sunt de obicei întârziate și pot fi severe și includ anafilaxia.
În timpul exercițiilor fizice intense, stomacul produce mai puțin acid decât de obicei și permeabilitatea intestinală crește, permițând moleculelor mici să pătrundă mai ușor în sânge.
Printre aceste molecule se numără și substanțele din alimente care pot declanșa o reacție alergică de tip IgE.
Dacă înainte de exerciții, persoana respectivă a consumat alimente la care este deja sensibilizată și are anticorpi IgE, atunci există un risc crescut de declanșare a unei reacții alergice la acele alimente.
Această formă de alergie este cunoscută sub numele de alergie alimentară indusă de exerciții fizice, iar simptomele pot varia de la urticarie și umflături, până la dificultăți de respirație și chiar anafilaxie.
Printre alimentele frecvent implicate se numără grâul, fructele de mare, carnea de pui, ouăle, laptele, nucile, strugurii, țelina și altele, care au fost consumate cu multe ore înainte de exercițiu.
Pentru a complica și mai mult lucrurile, reacțiile alergice pot apărea inclusiv la niveluri mai scăzute de expunere la alimentele declanșatoare și pot fi mai severe dacă persoana ia, în același timp, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina, consumă alcool sau este privată de somn.
Alergia alimentară indusă de exerciții fizice este extrem de rară.
Sondajele au estimat o prevalență între unu și 17 cazuri la 1.
000 de persoane, la nivel mondial, fiind cel mai des întâlnită la adolescenți și la persoane de 35 de ani.
Cei afectați au adesea și alte alergii precum rinita alergică, astmul alergic, conjunctivita alergică și dermatita.
Alergia la fructe și polen, numită și sindromul alergiei alimentare la polen, este o reacție alergică mediată de IgE.
În cazul adulțiilor cu predispoziție, polenul prezent în aer stimulează producția de anticorpi IgE împotriva antigenelor prezente în polen.
Însă, aceste antigene sunt asemănătoare cu cele care se găsesc în unele fructe, legume și plante aromatice.
Tipurile de polen care provoacă cel mai des alergii provin de la ambrozie, arbori precum mesteacănul, chiparosul, cedrul japonez și diverse ierburi.
Aceste tipuri de polen pot provoca reacții alergice când interacționează cu anumite fructe și legume precum kiwi, banane, mango, avocado, struguri, țelină, morcov și cartofi, precum și cu unele plante aromatice cum ar fi chimenul, coriandrul, feniculul, piperul și paprika.
Deși alergia la fructe și polen nu este foarte frecventă, poate fi periculoasă și necesită o atenție deosebită.
Simptomele variază de la mâncărime sau furnicături ale buzelor, gurii, limbii și gâtului, cunoscut sub numele de sindromul alergiei orale, până la urticarie ușoară și chiar anafilaxie, o reacție alergică severă care pune viața în pericol.
Sursa foto: Dreamstime.
com
