Ritmul lent al contribuțiilor financiare ale donatorilor internaționali reprezintă principalul obstacol în calea expedierii mai rapide a munițiilor de care Ucraina are nevoie disperată, a declarat joi un oficial de frunte al campaniei derulate de Cehia pentru aprovizionarea Kievului cu obuze, potrivit Reuters.
Vorbind în marja reuniunii NATO de la Praga, Tomas Kopecny a spus că Ucraina ar avea nevoie de muniție de calibru mare în valoare de 7 până la 10 miliarde de euro (7,6 până la 10,8 miliarde de dolari) anual, echivalentul a aproximativ 200.
000 de obuze pe lună.
Acest lucru ar aduce Ucraina la egalitate cu Rusia, care se aprovizionează, de asemenea, de pe unele dintre aceleași piețe, a precizat Kopecny.
Kopecny, emisarul guvernului ceh pentru Ucraina și unul dintre personajele-cheie din spatele inițiativei conduse de Praga de a strânge contribuții de la aliați pentru aprovizionarea Ucrainei, a adăugat că există între unul și nouă milioane de obuze disponibile pe piața globală, pe un orizont de un an.
„Ritmul livrărilor depinde de un singur lucru”, a spus Kopecny.
„Disponibilitatea resurselor financiare”, a punctat el.
Kopecny a mai declarat că, până în prezent, cehii au avut plăți sau angajamente ferme de aproximativ 1,7 miliarde de euro din partea a 15 țări donatoare, ceea ce este suficient pentru ca jumătate de milion de cartușe să fie livrate până la sfârșitul anului.
Aproximativ 20 de țări s-au angajat să participe la inițiativa Cehiei, dar numai cinci țări au efectuat plăți până în prezent – Germania, Olanda, Danemarca, Portugalia și Canada, a precizat el, menționând că Berlinul conduce lista.
„Îi avem pe cei cinci membri care sunt suficient de dedicați și suficient de rapizi, apoi avem 10 care sunt suficient de dedicați, au un angajament clar (.
.
.
) și apoi avem câțiva care nu au demonstrat prea multă acțiune”, a adăugat oficialul ceh.
Conform lui Kopecny, cehii au aranjat expedierea a 1,3 milioane de obuze de artilerie către Ucraina de la începutul războiului până la anunțul din februarie 2024 privind actuala inițiativă.
El a mai arătat că angajamentele luate de atunci au fost oarecum sub așteptări.
Muniția este căutată pe o piață globală adesea deschisă tuturor părților, a spus el.
Prin urmare, rapiditatea este esențială pentru a face plăți în avans – cu alți comercianți sau chiar Rusia concurând pentru aceste obuze.
Kopecny a reiterat că Ucraina va primi primul transport sub umbrela inițiativei cehe în luna iunie și a spus că volumul livrat va fi între 50.
000 și 100.
000 de obuze.
Inițiativa cehă nu este singurul efort pentru înarmare a Ucrainei.
Statele Unite și alte țări trimit muniție prin alte canale, iar Ucraina produce și achiziționează muniție pe cont propriu.
Kopecny a precizat că sumele necesare pălesc în comparație cu cât au cheltuit guvernele pentru măsurile luate pe fondul pandemiei de coronavirus sau cu costul războiului din Afganistan.
„Este atât de frustrant când compari cu cheltuielile și cu împrumuturile folosite pentru COVID.
Sute de miliarde de euro acolo – iar aici ne luptăm cu sute de milioane”, a spus el.
Tot joi, ministrul ceh de externe Jan Lipavski a declarat presei că ţara sa este de acord ca Ucraina să folosească de asemenea în atacuri asupra Rusiei armele pe care i le furnizează, după îndemnul în acest sens formulat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a stârnit controverse printre aliaţii Ucrainei şi ameninţări din partea Moscovei.
„Republica Cehă nu are nicio problemă dacă Ucraina se apără împotriva agresorului”, a spus ministrul ceh, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO care se desfăşoară la Praga.
Această permisiune include „atacuri care în mod necesar trebuie să se desfăşoare pe teritoriul Rusiei.
(.
.
.
) Aceasta este regula pentru livrările (de arme) care vin din Cehia”, a precizat Jan Lipavski, potrivit agențiilor de presă DPA şi EFE, preluate de Agerpres.
După ce șeful NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, dezbaterea pe acest subiect agită Washingtonul şi capitalele europene.
Cele mai reticente până în prezent, mai ales Roma şi Berlinul, avertizează asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina, până la o ipotetică folosire a armei nucleare de către preşedintele rus Vladimir Putin.
Însă alte ţări, precum Regatul Unit, Polonia şi ţările baltice, sunt de acord cu cererea lui Stoltenberg.
Marea Britanie a lansat această idee chiar înaintea secretarului general al NATO, când ministrul britanic de externe David Cameron a spus în timpul unei vizite la Kiev că Ucraina are dreptul să folosească armele din ajutorul militar britanic pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei.
O reacţie pe acest subiect a avut şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care a estimat marţi că ar trebui să i se permită Kievului să „neutralizeze” bazele militare de unde Rusia lansează rachete asupra teritoriului ucrainean.
Totuşi, Statele Unite, principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei, au transmis prin purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, că Washingtonul nu recomandă Kievului să lanseze atacuri asupra teritoriului rus cu arme americane.
De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi ţările europene membre ale NATO cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.
Citiți și:
