Majoritatea tinerilor liceeni (78%) sunt orientați valoric spre stânga axei ideologice, iar peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri și educație de calitate.
Cea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile și libertățile individuale sunt disputabile, cele mai intens dezbătute teme fiind armata obligatorie, cel puțin în rândul băieților (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) și legitimarea homosexualității ( 53% pro, 47% împotrivă), arată un studiu al World Vision România.
Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale studiului „Profilul ideologic al liceenilor din România”.
Este o analiză care face referire la orientarea liceenilor pe axa ideologică, proiecția lor asupra vieții, evaluarea interesului politic și identificarea nivelului de cunoaștere a rolului și prerogativelor pentru principalele funcții politice eligibile în anul electoral 2024 în România.
Studiul are un eșantion de 575 de liceeni din 34 de județe din toate regiunile țării, inclusiv București-Ilfov, atât din mediul urban cât și din mediul rural.
Studiul continuă demersurile World Vision România din proiectul Young Leaders United for Democracy, finanțat din programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”.
Studiul poate fi citit integral aici.
Raportul grafic, aici.
„Odată cu acest studiu avem o viziune de ansamblu asupra valorilor și opiniilor adolescenților, înaintea alegerilor din acest an.
Mulți dintre acești tineri vor fi la primul lor vot.
Pe de o parte, vedem că liceeni sunt preocupați de idei și teme politice, dezbat intre ei și în mediile din care fac parte și încearcă să se pregătească pentru contextul valoric social în care vor intra ca adulți.
Pe de altă parte, temele referitoare la drepturile și libertățile individuale sunt disputabile, ceea ce arată o mai mare nevoie de informare și educare în rândul tinerilor.
Dezbaterea, gândirea critică, schimbului de argumente și pregătirea implicării acestor tineri în viața publică sunt extrem de importante pentru ca ei să fie mai puțin vulnerabili la manipulare și la mesaje de tip populist.
”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundației World Vision România.
Majoritatea tinerilor liceeni (78%) sunt orientați valoric spre stânga axei ideologice.
35% dintre aceștia sunt adepți ai unui stat protecționist, în care drepturile individuale să fie garantate, prioritare, respectiv un stat al bunăstării cu elemente protecționiste semnificative și libertate de manifestare individuală la fel de semnificativă.
43% dintre tineri au o orientare moderată din perspectiva axei libertarianism -autoritarianism, respectiv un echilibru între drepturi și obligații pe fondul unor politici sociale accentuate din partea statului.
Ponderea extremismului politic în rândul tinerilor este relativ scăzută atât în ceea ce privește extrema stângă (comunism)- aproximativ 7%, cât și extrema dreaptă (fascism) 1%.
Aproximativ 13% dintre liceeni se poziționează în zona central a compasului politic, cu diferite accente pe scala libertăților individuale, fiind în special centrați pe problematici ecologice.
Majoritatea liceenilor vor ca statul să se implice masiv în asigurarea condițiilor de viață mai bune.
Peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri, vor ca statul să asigure educație de calitate, vor ca statul să garanteze drepturile egale ale cetățenilorCea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile și libertățile individuale constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puțin în rândul băieților (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) și legitimarea homosexualității ( 53% pro, 47% împotrivă).
Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferențe semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește orientarea valoric-ideologică, diferență de gen care se dovedește mai semnificativă decât diferența de mediu rezidențial.
Pentru 16 din cei 20 de indicatori utilizați în conturarea compasului politic, diferențele între fete și băieți sunt semnificative.
Pe de o partea avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităților sexuale, libertatea de exprimare, pe de altă parte avem băieți care îmbrățișează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte.
Diferențele ideologice pe criterii de gen în interiorul aceleași generații au potențialul de a crea disonanță pe piața relațională, inclusiv maritală.
Tinerii se regăsesc valoric mai puțin cu persoane de gen opus în interiorul aceleiași generații.
82% dintre liceeni cred că votul lor contează, sau va conta.
Ponderea tinde să crească odată cu apropierea de perioada majoratului și este cu 10% mai ridicată în rural decât în urban (probabil și datorită dimensiunii localității).
18% dintre liceeni (aproape unul din cinci) în general și aproape un sfert dintre liceenii din mediul urban (23%) consideră că votul lor nu contează deciziile privind conducerea politică fiind luate prin alte mecanisme decât alegerile libere.
Acest deficit de încredere în vot este o carență semnificativă pentru democrație.
Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10.
Primarul este personajul politic despre care sunt deținute cele mai multe informații cu privire la rolul și atribuții, urmat de Președintele României.
Pe ultimele locuri sunt deputatul și senatorul, precedat de șeful partidului simpatizat și, în cazul bucureștenilor de primarul general la municipiului București, ale cărui atribuții sunt în sine subiect de dispută publică.
