Cercetătorii au descoperit dovezi ale unor tăieturi realizate la nivelul craniului, în jurul unei leziuni de mari dimensiuni, cauzată, cred oamenii de ştiinţă, de o excrescenţă canceroasă.
Pe suprafaţa craniului au mai fost descoperite alte 30 de leziuni mai mici, ceea ce sugerează răspândirea cancerului, potrivit datelor prezentate recent de Livescience.
comCraniul aparţinea unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 30 şi 35 de ani la momentul decesului, au mai precizat cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă spun că tăieturile ar fi fost făcute cu un obiect ascuţit, ceea ce sugerează că acei egipteni antici ar fi încercat să opereze tumoarea.
„Când am observat prima dată la microscop tăieturile nu ne venea să credem”, a spus Tatiana Tondini, cercetătoare în cadrul Universităţii Tubingen din Germania.
Edgard Camaros, paleontolog la Universitatea din Santiago de Compostela, Spania, spune că urmele chirurgicale ar putea proveni de la o autopsie realizată pentru a încerca să afle mai mult despre boala respectivă.
„Ambele posibilităţi se referă la o intervenţie chirurgicală strâns legată de tumori – ceea ce este un lucru uimitor”, a spus el.
„Această descoperire este o dovadă unică a modului în care medicina egipteană ar fi încercat să abordeze sau să exploreze cancerul în urmă cu peste 4.
000 de ani”.
„Este o perspectivă nouă şi extraordinară a felului în care înţelegem istoria medicinei”.
Echipa de cercetători a precizat că cercetarea lor, publicată în Frontiers in Medicine, sugerează că, deşi cancerul este deseori considerat o afecţiune cauzată de factori de mediu cum ar fi poluarea şi alimentaţia, boala afecta şi civilizaţiile antice.
Afecțiunile oncologice afectau și civilizațiile antice„Într-adevăr cancerul este perceput ca o boală a vremurilor moderne, asociată în special cu obiceiurile occidentale şi legată de agenţi carcinogeni de mediu”, a precizat Camaros, autorul principal al studiului.
„Totuşi, cancerul a fost prezent din timpurile străvechi, în multe forme.
Chiar şi dinozaurii sufereau de cancer”.
Egiptenii antici erau recunoscuţi pentru abilităţile lor extrem de înalte în domeniul medicinei şi aveau cunoştinţe avansate de anatomie şi chirurgie.
Dovezile găsite arată că puteau identifica, descrie şi trata răni, boli şi fracturi şi, de asemenea, ştiau să pună plombe dentare.
Cancerul era totuşi la limita cunoştinţelor medicale ale egiptenilor, au spus cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă au analizat un alt craniu, cu o vechime de peste 2.
000 de ani, care aparţinea unei femei cu o vârstă probabilă de peste 50 de ani.
Cercetătorii au pus în evidenţă o leziune mare, asociată unei tumori canceroase care a distrus osul, potrivit echipei.
„Ştim că era vorba de cancer pe baza caracteristicilor leziunilor prezente pe oase şi asociate în principal cu crearea şi distrugerea osului”.
„Când structurile oaselor au fost analizate printr-o microscanare CT internă, am descoperit trăsături canceroase foarte evidente”.
Ambele cranii provin din colecţia Duckworth, a Universităţii Cambridge, care adăposteşte una dintre cele mai ample colecţii de rămăşiţe umane din Regatul Unit.
Potrivit cercetătorilor, craniul femeii a relevat de asemenea două leziuni vindecate, rezultate în urma unor traumatisme cauzate de un instrument ascuţit.
Specialiştii au spus că este un caz mai puţin obişnuit întrucât majoritatea leziunilor cauzate prin violenţă sunt prezente la masculi.
Camaros a spus că, per ansamblu, descoperirile sunt „încurajatoare”, dar „că e nevoie de mai multe studii pentru a clarifica modul în care societăţile antice abordează problema cancerului”.
În următoarele studii, echipa va încerca să înţeleagă mai mult despre istoria cancerului.
„Scopul nostru este de a finaliza biografia cancerului de la începuturile istoriei omenirii”, a spus Camaros.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
