Kievul a folosit armele primite de la partenerii din Vest pentru a lovi ținte de pe teritoriul rusesc, scriu agenția de presă AFP și ziarul german Bild.
În unul dintre cazuri, Ucraina a primit un răspuns furios de la Berlin și Washington.
Armele occidentale au fost deja folosite de ucraineni în mai multe rânduri împotriva teritoriului Rusiei, cel mai recent împotriva orașului Krasnodar din vestul țării, au declarat mai multe surse occidentale pentru AFP.
AFP nu a precizat ce ținte au fost lovite în acest caz.
Regiunea Krasnodar a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor Kievului, informațiile sugerând însă până acum că armele folosite au fost dronele de producție ucraineană.
Tabloidul Bild a scris la rândul lui că armata ucraineană a folosit cel puțin o dată un sistem Patriot primit din Germania pentru a acționa „independent” împotriva avioanelor rusești care atacau Ucraina.
Reacția: apeluri furioase din partea Berlinului și Washingtonului și o amenințare de a întrerupe livrările de rachete antiaeriene dacă un astfel de incident se mai întâmplă, susține publicația germană.
Bild a observat și contextul.
Mai exact, Kievul nu poate folosi sistemele occidentale de apărare aeriană împotriva avioanelor rusești care atacă Ucraina de pe propriul teritoriu.
Forțele Kievului trebuie să aștepte prin urmare până când bombardierele lansează rachetele de croazieră, iar acestea se află deasupra teritoriului ucrainean, pentru a le lovi.
Pentru Kiev, miza este mare, ofensiva rusă din nordul țării amenințând Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Armata ucraineană are mai puțini soldați și mai puține muniții decât inamicul său.
Dar i-ar putea respinge cu arme moderne care oferă precizie și rază lungă de acțiune.
Kievul se plânge însă că limitările impuse de aliați „facilitează capacitatea Rusiei de a obține un avantaj strategic, operațional și tactic”, a declarat pentru AFP generalul britanic în retragere James Everard, fost adjunct al comandantului suprem adjunct al NATO pentru Europa.
Practic, ofensiva rusă este orchestrată de cealaltă parte a frontierei, unde este în mare parte în siguranță.
Moscova deplasează trupe, desfășoară baterii de rachete și pilotează avioane din care lansează rachete în condiții de securitate de invidiat.
Un soldat ucrainean din apropierea orașului Vovceansk, din Harkov, a explicat duminică situația.
„De la ora 6:00 până la ora 15:00, rușii au tras între 6 și 12 obuze de artilerie pe minut.
În fiecare minut, fără pauză.
Toată artileria lor se află în Rusia.
Trag peste tot și ard totul: sate, Vovceansk, păduri.
Dar noi nu putem riposta de la o distanță sigură cu artileria furnizată de SUA (și de alții)”, a scris acesta pe X, potrivit Bild.
Subiectul folosirii armelor occidentale pentru lovirea teritoriului rusesc i-a divizat pe aliații occidentali și a declanșat furia Moscovei.
Recent, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat capitalele occidentale să ridice restricțiile care „leagă mâinile la spatele ucrainenilor”.
„A venit timpul ca aliaţii să reflecteze la posibilitatea de a ridica anumite restricţii pe care le-au impus utilizării armamentului trimis Ucrainei”, în contextul ofensivei ruse în Harkov, „aproape de frontieră”, a afirmat Stoltenberg, într-un interviu acordat The Economist.
Privarea Ucrainei de posibilitatea „de a folosi aceste arme împotriva unor ţinte militare legitime pe teritoriul rus face foarte dificil ca ea să se apere”, a arătat șeful NATO.
„Unii aliaţi au ridicat deja aceste restricţii”, a subliniat el, referindu-se la Marea Britanie.
Nu toți aliații occidentali sunt însă de acord cu ce a spus acesta.
O reacţie negativă faţă de solicitarea lui Stoltenberg a avut imediat şefa guvernului italian, Giorgia Meloni.
„Nu ştiu de ce dl.
Stoltenberg a spus un asemenea lucru, dar cred că trebuie să fim foarte prudenţi”, a declarat Meloni, potrivit AFP.
Kremlinul a denunţat apelurile similare ale unor congresmeni americani de a autoriza Ucraina să folosească armele furnizate de Washington în atacuri asupra teritoriului rus.
„La Washington şi în mai multe capitale europene unii încearcă cu exces de zel să provoace, să ridice neîncetat nivelul de escaladare.
În acest sens, putem califica poziţia lor drept iresponsabilă”, a reacţionat atunci Dmitri Peskov.
Mai important, SUA și Germania au fost cele care s-au opus în mod tradiționat folosirii armelor occidentale pentru lovirea teritoriului rusesc.
Marți, cancelarul german Olaf Scholz a stat alături de președintele francez Emmanuel Macron, când acesta a susținut că Kievul ar trebui să poată lovi bazele militare din Rusia, cu arme occidentale.
„Trebuie să le permitem să neutralizeze bazele militare de unde sunt trase rachetele (.
.
.
), bazele militare de unde Ucraina este agresată”, a spus Macron la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, desfăşurată la castelul Meseberg în apropiere de Berlin.
„Dacă le spunem: `nu aveţi dreptul să loviţi punctul de unde sunt trase rachetele`, de fapt le spunem: `vă livrăm arme, dar nu vă puteţi apăra`”, a argumentat preşedintele francez.
Însă „nu dorim o escaladare”, a mai spus el.
Cancelarul german a fost însă mai evaziv.
„Ucraina are toate posibilităţile de a o face, în virtutea dreptului internaţional”, a spus Scholz.
„Trebuie să o spunem clar, ea este atacată şi poate să se apere”, a continuat el.
În semn de răspuns, Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave”.
„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă.
Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă, iar acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan, relatează agenţiile AFP, EFE și Agerpres.
„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei.
Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele.
În general, am reuşit să ajungem la acorduri.
Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă”, a comentat Putin despre secretarul general al NATO.
Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.
În astfel de cazuri, a susținut Putin, selectarea ţintelor poate fi făcută numai de „specialişti înalt calificaţi”, care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor „fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni”, proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.
Aşadar, a concluzionat preşedintele rus, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO”.
În vreme ce Joe Biden ezită încă să ia o decizie în acest sens, New York Times a scris zilele trecute că secretarul de stat american Antony Blinken consideră că SUA ar trebui să permită trupelor ucrainene să lovească ținte din Rusia cu arme americane.
Potrivit surselor publicației, șeful Departamentului de Stat a ajuns la această decizie după o recentă vizită la Kiev.
La inițiativa sa, în cadrul administrației Biden există în prezent o dezbatere activă privind relaxarea restricțiilor care împiedică forțele armate ucrainene să atace lansatoarele de rachete rusești și artileria situate în apropierea frontierei ucrainene.
Propunerea lui Blinken este încă în discuție și nu a fost prezentată oficial lui Joe Biden, care, după cum scrie NYT, este de obicei prudent.
În materie de livrări de arme către Kiev, președintele american a insistat întotdeauna asupra respectării „liniilor roșii” pentru a „evita un al treilea război mondial”, afirmând că rachetele americane nu ar trebui să lovească teritoriul rusesc.
Oficial, Departamentul de Stat refuză să comenteze în fața jurnaliștilor, dar oficialii implicați în discuțiile pe această temă au declarat că poziția lui Blinken s-a schimbat după ce trupele ruse au lansat ofensiva în regiunea Harkov.
