Cancerul de plămânireprezintă cel mai des întâlnit tip de afecțiune malignă, cu aproape 2,5 milioane de cazuri noi în 2022.
Este și principală cauză de deces prin cancer la nivel global.
Cancerul pulmonar afectează deopotrivă femei și bărbați, fumatul fiind principalul factor de risc și responsabil pentru 85 % din cazuri.
La ora actuală, screeningul pentru persoane cu risc major de a face cancer pulmonar poate pune în evidență tumorile maligne în stadii incipiente și poate crește șansele de succes al tratamentelor.
Simptomele cancerului de plămâni pot fi comune cu alte afecțiuni, însă dacă persistă, ar trebui semnalate medicului.
Le detaliem pe cele mai importante:Tusea este poate cel mai comun simptom al cancerului de plămâni, însă nu orice tip de tuse anunță o tumoare malignă.
De obicei, cancerul de plămâni este însoțit de o tuse persistentă sau o tuse care se agravează.
De obicei, în stadii incipiente, cancerul de plămâni nu dă simptome pentru că plămânii nu au prea multe terminații nervoase.
Simptomele încep să se instaleze atunci când tumorile încep să se extindă.
Hemoptiziile sunt specifice afecțiunilor pulmonare, precum pneumonia, tuberculoza sau bronșita.
Însă prezența sângelui în expectorații poate anunța și un cancer pulmonar, în această condiții vizita la medic fiind obligatorie odată ce expectorațiile se agravează și sunt însoțite de cantități tot mai mari de sânge.
Și aceasta poate avea mai mult cauze, de la afecțiuni cardiace, gastrice și până la pneumonie și hipertensiune pulmonară.
Însă durerea în piept poate fi și semnul unei tumori pulmonare, fiind agravată de respirația profundă, tuse sau râs.
În stadiile incipiente ale cancerului pulmonar, unii pacienți se pot confrunta cu episoade frecvente de bronșită sau pneumonie.
Deși multe persoane ar fi tentate să recurgă la antibiotice imediat ce fac febră, tușesc și au dificultăți la respirație, o examinare la un medic pneumolog e de dorit atunci când infecțiile pulmonare revin periodic.
Orice modificare persistentă a respirației trebuie evaluată medical, pentru că poate însoți o paletă largă de afecțiuni precum alergiile, insuficiența cardiacă, hipertensiunea, aritmiile sau bolile pulmonare.
Dintre acestea, astmul, hipertensiunea pulmonară și cancerul de plămâni sunt printre cele mai grave.
În plus, afectarea plămânilor poate da și respirație șuierătoare.
În același registru al simptomelor nespecifice intră și răgușeala, care poate semnala o alergie, o boală de reflux gastroesofagian, o laringită, o sinuzită, alte afecțiuni mai puțin grave, dar și un cancer, dacă este persistentă.
Oboseala cronică este un simptom al omului modern, care se instalează pe fondul stresului, al somnului insuficient sau al unui stil de viață haotic și solicitant.
Însă nu trebuie deloc neglijată, pentru că poate fi un semnal serios de alarmă pentru instalarea unui cancer.
Deși la ora actuală, omenirea se confruntă cu o epidemie de obezitate și scăderea în greutate este de dorit în multe situații, lipsa apetitului alimentar nu este deloc un semn bun.
De obicei, când se instalează, trebuie investigată pentru că poate însoți un cancer sau afecțiuni precum diabetul, hepatita, depresia sau o anemie.
Acest fenomen apare mai ales în stadiile avansate de cancer pulmonar, când boala a cuprins mai mult zone din plămâni sau s-a extins către alte organe.
În multe situații de boală extinsă, acest simptom este însoțit de respirație șuierătoare, tuse, oboseală, slăbiciune, dureri de cap sau convulsii (când există metastaze cerebrale).
Pe lângă oboseală și slăbire excesivă, cancerele de plămâni avansate mai pot da dureri osoase, îngălbenirea pielii și a albului ochilor (ca urmare a extinderii la nivelul ficatului) sau creșterea în volum a ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului.
Printre acestea, se pot enumera modificările care afectează unghiile (acesta se curbează și au o strălucire aparte), pielea (se pot forma mai ușor vânătăi) și nivelul calciului (hipercalcemia poate da disconfort stomacul, sete, urinare frecventă).
În plus, anumiți pacienți cu cancer pulmonar se confruntă cu umflarea feței, gâtului și brațelor.
Pe lângă aceste simptome, există și așa-numitul sindrom Horner, caracterizat prin căderea pleoapei, reducerea dimensiunii pupilei și tulburări ale transpirației doar pe jumătate de față.
Acest sindrom apare ca urmare a dezvoltării unor tumori în partea superioară a plămânilor, formate mai degrabă din celule maligne non-mici decât din celule tumorale mici.
Pe de altă parte, cancerele pulmonare cu celule mici sunt cele care se extind mai repede și pot da dureri osoase, convulsii sau paralizii.
Orice persoană care se confruntă cu oricare dintre simptomele care pot anunța un cancer de plămâni ar trebui să meargă la medic.
Aceasta cu atât mai mult cu cât persoană respectivă fumează cronic, lucrează în mediu toxic, s-a confruntat cu boli cronice pulmonare de-a lungul vieții sau are un istoric familial de cancer.
În prezent, există o serie de recomandări în ceea ce privește screeningul pentru cancer de plămâni prin tomografie cu doză mică de iradiere.
Aceasta ar trebui făcută de către cei care au vârsta între 50 și 80 de ani, au fumat un pachet de țigări pe zi timp de 20 de ani și fumează în continuare.
Conform specialiștilor, acest screening ar putea reduce riscul de deces prin cancer pulmonar cu 20%.
La ora actuală, progresele din medicină în direcția detectării rapide a cancerului de plămâni vizează și testele de sânge: astfel, o analiză de sânge ar putea ajuta mii de oameni să primească mult mai repede terapii-țintă pentru tipul de cancer pulmonar pe care-l au.
Este vorba despre un proiect pilot al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care presupune depistarea ADN-ului circulant din tumori la pacienții care au suspiciune de cancer pulmonar în urma efectuării unei tomografii.
Sursa foto: Dreamstime.
com
