Parlamentul georgian a trecut marţi peste un veto prezidențial și a adoptat definitiv o lege controversată privind influența străină, în ciuda numeroaselor proteste de stradă și a avertismentelor din partea Uniunii Europene și Statelor Unite împotriva acestui text inspirat de o lege represivă din Rusia.
Sunt de aşteptat momente tensionate.
Poliţia este mobilizată, iar protestatarii se află în faţa clădirii Parlamentului şi strigă „Ruşilor!” şi „Sclavilor!”.
Ministerul de Interne al Georgiei a cerut protestatarilor să permită membrilor parlamentului să părăsească clădirea.
People chant “Russians”, “Slaves” outside of the Georgian parliament as the ruling Georgian Dream adopts the Russian law on foreign agents pic.
twitter.
com/x74PZU3SH2Înainte de vot, Şalva Papuaşvili, preşedintele parlamentului georgian, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, a trimis o lungă scrisoare omologilor săi europeni în care apără controversata lege privind „agenţii străini”, relatează News.
ro.
„Ceea ce continuă să ne frustreze este stigmatizarea acestei legi de către actorii interni şi externi, precum şi tendinţa acestora de a trage concluzii pripite”, a scris el.
„Sunt convins că timpul va arăta un singur lucru despre Legea privind transparenţa influenţei străine (anexată la scrisoare) – singurul său scop este menţinerea integrităţii sistemelor politice, economice şi de securitate şi consolidarea rezilienţei Georgiei în faţa ameninţărilor”, a argumentat el.
Votul de marţi, prin care se ignoră obiecţiile formulate de preşedinta ţării, Salome Zurabişvili – ale cărei puteri sunt însă în mare parte ceremoniale -, pregăteşte terenul pentru ca preşedintele Parlamentului să semneze legea în zilele următoare.
Disputa cu privire la legea nou adoptată a ajuns să fie considerată un test cheie pentru a vedea dacă Georgia, care timp de trei decenii s-a numărat printre cele mai pro-occidentale state succesoare ale Uniunii Sovietice, îşi va menţine orientarea occidentală sau va pivota în schimb spre Rusia.
Proiectul de lege ar impune organizaţiilor care primesc peste 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină”, introducând, de asemenea, amenzi punitive pentru încălcarea legii, precum şi cerinţe de divulgare a informaţiilor.
Opozanţii proiectului de lege au organizat, timp de mai bine de o lună, unele dintre cele mai ample proteste pe care le-a cunoscut Georgia de la obţinerea independenţei faţă de Moscova, în 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au criticat proiectul de lege, pe care grupurile de opoziţie georgiene l-au numit „legea rusească”, spunând că este inspirat din legislaţia rusă folosită pentru a viza oponenţii Kremlinului lui Vladimir Putin.
Rusia este nepopulară în rândul multor georgieni din cauza sprijinului acordat regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, iar opinia publică susţine în general aderarea la UE şi NATO.
Statele Unite au ameninţat că vor sancţiona oficialii georgieni care votează pentru proiectul de lege, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în politica americană faţă de ceea ce fusese una dintre cele mai pro-occidentale ţări care au ieşit din Uniunea Sovietică.
Guvernul georgian a acuzat ţările occidentale de şantaj din cauza opoziţiei lor faţă de proiectul de lege şi a declarat că acesta este necesar pentru a le împiedica să antreneze Georgia într-un război cu Rusia.
Rusia neagă orice rol în susţinerea proiectului de lege, pe care l-a apărat de criticile occidentale.